miercuri, 19 mai 2010

pact cu .... diavolul




Ziua in care mi-am pierdut sufletul este o zi extrem de trista pentru toata omenirea, este o zi in care fiecare se simte trist fara a avea un motiv bine definit, fiecare crede ca lipseste ceva in viata lui. Dar hai sa nu sar asa peste povestea palpitanta a momentului si a motivului pentru care am ramas fara suflet.
A doua tentativa de a ma trimite in rai, a fost in jurul varstei de 7 ani. Era vara afara si pe vremea aceea, masinile faceau dovada avutiei persoanelor care le conduceau. Un prieten de'al parintilor mei, doctor, d'abia isi cumparase o Dacie, si venise fericit nevoie mare sa se laude cu noua lui achizitie. Desigur ca la plecare, a aparut si buricul pamantului (EU) care voia sa iasa la jucat cu copii afara, dar care isi rupea cateva minute din timpul pretios de alergat pentru a vedea "jucaria" mare pe care si-a luat-o "nea doctoru'". Dupa ce am admirat cateva minute jucaria minuscula pe care o avea intr-o cutie maare de metal, am observat ca nea' se pune si el in cutie. "Nea, Nea, daca te inghite cutia asta???" si speriata am inceput sa il trag pe om din calea masinii care parea ca vrea sa il inghita. "Mai iubito, asta e jucaria mea mare! Nu inghite oameni" "NUUUUUUUUU!" si am facut ce stiam eu mai bine : sa plang cat puteam de tare. Pana la urma, mi-a explicat doctorul ce face jucaria cea mare si ca este foarte cuminte, nu musca, nu zgarie, nu face nimic, decat "te face sa zbori".
Mare greseala din partea lui sa imi spuna ca masina te face sa zbori, pentru ca imediat ce a pornit masina, m-am prins cu manuta de portiera din dreapta si in mintea mea ma vedeam zburand ca in desenele animate, eu si Supermanul patrat de metal. Din pacate pentru mine, in momentul in care a pornit masina, m-am impiedicat si piciorusul mi s-a prins sub roata din spate. Ce imi aduc eu aminte din toata patania? Ii vedeam pe vecinii din blocul meu, iesiti la geam si urland cat puteau de tare "OPRESTE MASINA!!! E FATA SUB MASINA!!". Toata povestea s-a terminat fara repercursiuni majore, dar m-a adus cu un pas mai aproape de intrevederea cu "The Red Boss".

To be continued...

3 comentarii:

  1. fataaaaa cat ai mai scris...nu te-am mai urmarit de ceva vreme...oricum...stufoasa inspiratie ai. :)

    RăspundețiȘtergere
  2. ohooo... stufoasa si plina de intelesuri. De ex. la pact cu diavolul primesti o gramada de idei cu privire la ce ar putea face copilul tau daca nu il tii in lesa... aa stai, trebuia sa scriu "lesa" :)))

    RăspundețiȘtergere