joi, 31 decembrie 2009

10.9.8.7.6.5.4.3.2.1....... La Multi Ani!!

Numaratoarea inversa a inceput si e bine sa avem incheiate socotelile cu anul 2009. Sa punem in sac toate necazurile si greutatile pe care le-am avut si sa scoatem la iveala speranta si noile asteptari. In unele locuri, familiile stau la masa si isi impartasesc reusitele pe care le-au avut pe anul ce trece si dorintele pentru noul an, in altele, persoane de toate varstele s-au strans pentru a sarbatorii cumpana dintre ani in grupuri de la cele mai mici, la cele mai mari, cu straini sau cunoscuti.
Pentru mine 2009 nu se afla pe lista anilor demni de a-i aminti deoarece a venit cu pierderea unui loc de munca apreciat, cu o echipa foarte buna, plecarea din orasul perfect Brasov, marirea distantei fata de prietenii mei (si cand zic distanta, ma refer literalmente la distanta), mutarea cu ai mei (care este foarte grea dupa 5 ani de "libertate").
Avand in vedere ca sunt ambitioasa, pentru 2010 sper :
- sa gasesc un loc de munca fain;
- sa imi iau licenta in Design Industrial;
- sa ma inscriu la Tehnica Dentara in Bucuresti;
- sa fac fotografii cat mai inspirate, reusite si pline de intelesuri;
- sa termin cartea pe care am inceput-o;
- sa mai micsorez din distanta asta!! (prietenii stiu de ce);
- sa am parte de oameni noi, care sa imi insufle dorinta de a ma autodepasi indiferent de domeniu;
- sa pot scrie cat mai multe pe blog;
- sa fiu sanatoasa (eu si toti cei pe care ii cunosc, dragi sau nu);
- sa imi cumpar chitara;
- si ar mai fi multe, dar nu am destul timp de scris pentru ca trebuie sa ma pregatesc de revelion.

Pentru voi, imi doresc un an plin de succese si impliniri, multa iubire si bucurii, bani, promovari, prieteni si colegi cat mai de treaba, un loc de munca (ca asta se ureaza mai nou), ce sa mai, tot binele din lume!
La Multi Ani!

miercuri, 30 decembrie 2009

Luv Story... Christmas Carol!

"Afara ninge cu fulgi mari, frumos e peste tot/ Gradinile s-au imbracat in haine de omat..." Colindul se aude in surdina si astepti cu mari emotii langa brad, sa vina EL cu cadoul mult visat. De doua saptamani arunci subtil cate o vorba "Ce frumos este acest bolero", "Ce bratara interesanta", "Woow, pantofii astia se potrivesc perfect cu blugii", si acum curiozitatea a atins cotele maxime. Iti aranjezi perlele de la urechi, indepartezi o scama invizibila de pe rochia neagra, cumparata special pentru acest prim Craciun impreuna, si incepi sa numeri beculetele de la instalatie. Cand ajungi la beculetul al 3-lea, parca ti se aprinde si tie o luminita deranjanta "Daca nu imi aduce cadoul si chiar s-a dus sa se schimbe?". "Este imposibil" si zambetul iti revine pe buze, ca si dorinta de a te duce peste el pentru a-l lua in brate si a-i arata ce ti-ar placea cu adevarat sa primesti de Craciun. "Nu acum, mai tarziu!" iti spui hotarata, in timp ce te ridici si te apropii de geam pentru a vedea daca mai ninge. "Este perfect, totul! Acum ne vom da cadourile, apoi vom lua cina si in cele din urma vom trece in dormitor... Daca mai pot astepta pana acolo".In sfarsit apare si el! "Cu mana goala?!?!" Te ia in brate si te saruta cu foc. "Ok! Nu accept mita! Unde naiba are ascuns cadoul??" Te desprinzi cu un zambet din imbratisare, si iei timida cadoul pe care l-ai impachetat cu atat de mare grija. Astepti reactia cu sufletul la gura, deoarece spre deosebire de tine, el nu a schitat nici un gest la vreun lucru material din jur. Stii ca ii sclipesc ochii cand se uita la tine, "Dar e deja lipsita de personalitate faza cu funda legata de mana/gat/picior/mijloc! Si oricum am cumparat desuurile rosii la ziua lui", asa ca tot ce ti-a ramas, a fost discografia+videoclipuri Metallica, deoarece ti-ai adus aminte ca la inceputul relatiei ti-a spus ca singurul lui regret este lipsa unor cd-uri originale cu formatia asta. "Si ar fii bine sa aprecieze, ca a trebuit sa ma strofoc ceva timp pentru a face rost de ea!" Desigur ca reactia lui a intrecut orice asteptare, deoarece privirea pe care a avut-o dupa ce a vazut cd-urile a echivalat cu nistre tribune pline de microbisti care urla de fericire la golul dat de echipa preferata. O imbratisare lunga si un sarut plin de inteles te-au umplut de incantare "Perfect! Perfect!". Simti cum mainile buclucase isi fac loc pe sub rochie, si desi mintea ta urla "SI CADOUL TAU????" este neputincioasa simturilor atat de aprinse, si te lasi ridicata si purtata inspre dormitor!
....
"Eee.. A cam nimerit-o cu cadoul meu" si zambetul tamp iti apare iar pe fata, in timp ce stai intr-un cot, te joci buzele lui si te uiti cu drag la chipul lui perfect. Simti cum mana lui umbla pe sub perna si nu intelegi de ce se joaca cu colturile pernei si nu cu pielea ta. Simti o adiere pe langa urechea stanga, si cand iti intorci capul pentru a vedea ce se intampla, observi ca tine in mana o cutie neagra. "Il iubesc..."

luni, 28 decembrie 2009

Cand scriu aceste randuri sper ca esti departe...

Cand scriu aceste randuri, sper ca esti departe...
In viata multe lucruri pier, si multe sunt desarte,
Dar tu ai fost doar un strain, neasemuit Adonis,
Si eu sclav, nu floare doar un spin, in gradina din Boboli.

Cu mana chipu-ti mangaiam, cu sufletul iubirea,
Cu ochii mana-mi alungai, cu vorbele privirea...
Roseam la gandul c-ai sa vii, si eram toata un zambet,
Dar tu, doar un diavol fara sens, invesmantat in inger,
Imi luai zambetul far' un ban si mi-l duceai in haos,
Si-mi aduceai in schimb un sac... plin de lacrimi!

Dar hai sa nu mai plang in van, caci noaptea e maiastra,
Ceru-i frumos, pe strada nea, si rochia-mi e albastra!

duminică, 27 decembrie 2009

Sunetul muzicii...

A trecut Craciunul si astept cu nerabdare sa vad ce imi rezerva revelionul. Ca aproape in fiecare an, nu am absolut nici un plan pentru a-mi petrece cumpana dintre ani, insa am speranta ca pana pe 31 dec sa primesc cel putin o invitatie la vreun chef mai rasarit, o bauta cu prietenii sau ... poate chiar un maraton de filme (acum daca e musai, e musai).
Despre Craciun ... I don't wanna talk about it! (Rod Stewart)
video
Nu pot scrie mai mult, ca musafirii continua sa se perinde prin toate colturile apartamentului ... Promit ca ma revansez ;)

vineri, 25 decembrie 2009

Craciun Fericit!

Somnoroasa m-am dat jos din pat, si nu mare mi-a fost efortul sa ajung in suragerie langa brad, sa vad cat de cuminte am fost pana anul asta. Din pragul usii vad ca bradutul e tot la locul lui, semn ca pot sa imi iau gandul de la chitara si de la un baiat bine impachetat cu calus in gura. Ma apropii din ce in ce mai mult si nu pare sa iasa nimic voluminos in evidenta pe langa brad, ceea ce exclude si aparatul foto. Ma opresc putin si ma uit spre fereastra, oare Mos Craciun aduce nuiele? Sau numai Mos Nicolae are puterea asta? Deja speriata ma uit pe langa brad dupa orice lucru subtire ce ar putea aduce a bat, ramura rupta, nuia, chiar cos de nuiele. A stai, cosul l-am umplut eu aseara cu bomboane!
Ok, ma dau batuta, bradutul e singuratic, nu e nimic pe langa el, in spatele lui sau sub el!
Intra ai mei parintii, intra si fratele meu ... si cand ma uit la ei, realizez ca am primit un cadou foarte frumos de la Mos Craciun : o dimineata alaturi de cei dragi!


P.S : Mi-e dor de sora mea care nu va putea veni decat maine acasa! Dar o simtit aproape de noi :*
P.S.S : cadourile erau sub brad, dar unde mai era misterul? :D

joi, 24 decembrie 2009

Scrisoare catre cel ce te-a ranit...



Mai indraznesti sa ridici ochii, cand rusinea ar trebui sa iti plece privirea catre sosetele murdare de'atata mers spre nicaieri? Cand stii ca inima-ti este un loc pustiit de orice sentiment inaltator si chipul tau cel nevinovat este doar masca unei minciuni desfranate? Ea nu a stiut sa te iubeasca asa cum ai fi vrut si totusi te-a iubit...
Gura ti se deschide fara sa bagi de seama, si incerci sa spui soptit ca si tu "ai iubit cum ai stiut", dar din pacate pentru tine, eu stiu ca iubirea TA se-aseamana cu o haina uzata ce-o vinzi negustorilor abia initiati in arta negotului. Ochii ti se aprind si vrei sa ma contrazici, dar secretul nu mai e secret, si stiu ca ai jucat pe alte meleaguri, dar nu ti-a mers. O alta nu te-a vrut si-acum te intorci spasit spre locul ce l-ai parasit, sperand sa culegi din faramitele pe care le-ai lasat si multumindu-te cu niste ramasite de suflet distrus. Si ea stie! Nu are puterea sa arunce pansamentul cu care si-a acoperit ranile dintr-o alta poveste, nu gaseste cuvintele prin care sa iti ceara socoteala, nu stie sa te indeparteze. Ati fi perfecti, daca nu ai fi parsiv: doua suflete care au nevoie de mangaieri si intelegere, epave ale altor vremuri, barcute de salvare ce astepta pamantul mult visat. Dar esti mult prea egoist si iti lingi orgoliul cu fiece vorba de bine din partea ei, un zambet trist ce iti este destinat iti incalzeste libido-ul. Esti demn de mila!Pacat ca ea este sincera si inca mai spera la basmul ce ii era promis, inca mai simte niste maini, inca mai vede niste gesturi... in zadar! Stiu ca, chiar daca o vei avea, dorinta ta se va schimba si vei cauta altceva, alte sentimente mai puternice, alti ochi mai calzi, alte brate mai suave. Pentru ca tu nu stii ce inseamna sa ai pe cineva aproape care sa te accepte asa cum esti! Ca un patefon stricat ce a ramas la acelasi sunet si il repeta la nesfarsit, tu iti incerci versurile de amor si speri sa mearga. Dar nu te bucura prea mult, pe lista suferintelor se gaseste si numele tau, si cum saracul isi va cunoaste bogatia in Rai, asa tu iti vei cunoaste lacrimile aduse, cand va vrea El.
Mai indraznesti sa ridici ochii, cand rusinea ar trebui sa iti plece privirea catre sosetele murdare de'atata mers spre nicaieri? Cand stii ca inima-ti este un loc pustiit de orice sentiment inaltator si chipul cel nevinovat este doar masca unei minciuni desfranate? Ea nu a stiut sa te iubeasca asa cum ai fi vrut si totusi te-a iubit...

Vine Mos Craciun!

Ok ... in seara asta vom fi inconjurati de mirosul de brad abia scos din dulap, luminite stralucitoare de la instalatiile din anii trecuti, mobila frumos lustruita (ca doar nu degeaba am facut curatenia de Craciun!) si cadourile de la Mos Craciun. In functie de cat de cuminti am fost in timpul anului, dorintele noastre se vor materializa si vor fi frumos impachetate in hartii colorate. Eu anul asta mi-am dorit o chitara, un aparat foto mai bun, sa iau licenta fara sa stau sa invat prea mult, haine mai multe si un iubit frumos, destept si cu o masina (macar atat!). Acum sa vedem unde o sa imi puna mosul cadourile acestea, deoarece bradutul este cam micut si, chiar de as primi numai chitara, ar trebui sa puna bradutul pe ea. Tineti-mi pumnii stransi!

P.S : eu sunt cuminte de cand ma stiu, asa ca nu ar trebui sa am prea multe probleme in a primi ceea ce imi doresc, nu?

miercuri, 23 decembrie 2009

O brad frumos...

Aud din departari acorduri de vioara, ce fredoneaza plangacios un trist colind. Inchid ochii si sper ca in abisul ce imi inconjoara gandurile sa intrevad macar o amintire de acasa. Si cand zic acasa, nu ma refer la apartamentul cu 3 camere din Crizantemelor, ci la sentimentul acela ca apartii cuiva si ca nu esti singur intr-un pustiu de nedescris. Deschid ochii si realizez ca in fata mea este o fetita. Nu inteleg cum a ajuns aici si mi se pare foarte cunoscuta. Ochii ii are de un verde ca al marii tulburi, obrajii ii sunt imbujorati si buzele-i micute sunt rosii ca un mar abia cules. Probabil de la frig, desi daca ma uit mai atenta, este imbracata destul de gros. Pe sub capa rosie, ce pare destul de groasa, are o rochita de catifea verde cu dantela alba, ciorapi albi care intra in bocancii rosii imblaniti, iar pe cap un fes rosu. Ciudat, asa ma imbraca si pe mine mama inainte sa mergem sa colindam, ca de sarbatoare. Deodata, in jurul nostru se ridica, ca intr-o piesa de teatru, un decor stralucitor cu multa zapada pufoasa si blocuri ale caror ferestre stralucesc in culori felurite, strazi luminate vesel si brazi impodobiti cu maiestrie. Fetita se uita pentru o secunda la mine, iar privirea atat de nevinovata i se indreapta spre un loc din spatele meu. Ma intorc foarte incet si observ un grup de oameni ce o striga fericiti pe fetita de langa mine. "Catalina... Cata..." .Si simt o usoara atingere, pentru ca mai apoi sa o vad ajungand la fel de vesela spre grupul de oameni. Acolo sunt mama si tata, nu i-am mai vazut de ceva vreme. Frumosi si tineri, tinandu-se de mana si razand din suflet la fulgii cu care se joaca fetita. Monica ia in pumnul ei mic o mana de zapada si o arunca spre Georgian, doar pentru a se duce apoi la el sa il stearga. O fratii mei, tacerea s-a asternut de mult asupra noastra. Mamaia, tataia si bunica se uita la peisajul ce li se ofera cu un zambet misterios pe buze, de parca ei ar stii ca aceste momente trebuiesc pretuite. Si cata dreptate au. "O brad frumos... O brad frumos.. Cu cetina tot verde" canta toti in cor si simt cum inima imi este cuprinsa de caldura...
Cu un sunet mult prea lung si sumbru, casetofonul si-a dat ultima suflare si m-a tras cu salbaticie din lumea feerica in care m-a purtat somnul atat de dulce. Doar el mai are mila de mine. Somnul.

Cand te scuturi de zapada...

Mihai Margineanu - Cand te scuturi de zapada

marți, 22 decembrie 2009

De ce?

De ce nu pot face parte din tagma celor care scriu frumos? Epistole si randuri alese in care sa se regaseasca multi, in fata carora sa se planga si sa se rada, sa fie aratate si transmise ca invataminte. Povesti frumoase despre timpuri trecute si ce va sa fie, cu printi, printese, zmei, balauri...De ce nu pot canta la un instrument? Flaut cu triluri de privighetoare , bass sumbru si apasator, sau chiar gong simplu si totusi atat de plin. De ce nu imi pot revarsa trairile in sunete subtiri de vioara sau ritm alert de chitara? De ce atunci cand degetele-mi ating clapele unui pian nu se aude acel alint al sufletului? De ce nu pot colora viu o panza alba, imagini ale unui zambet cald, o imbratisare stransa, o lacrima amara? Portret al unui chip frumos, cu tenul curat si privirea patrunzatoare, sau chiar o vaza neagra in care se afla, singuratic, un mac rosu sangeriu. De ce nu pot doar cu atingere sa modelez lutul atat de usor de manevrat? O forma a unui trecut furtunos, o mana intinsa catre un viitor necunoscut... De ce sunt atat de complicata in gandiri si atat de simpla in trairi? De ce sa primesc mai mult, cand tot ceea ce pot da este o vorba buna, o atingere delicata si un zambet din suflet?

luni, 21 decembrie 2009

Amintiri...

Spike - Amintiri

Azi,nimeni nu ma mai trage de falci,
Chiar,tipic,Ce,n-aveti tupeu,sau nu mai sunt simpatic?
...
Umoru',mi s-a pierdut pe nicaieri
...
Oare chiar trag iarba?Nu,nu trag,fumez!De ce?
Ia ghici!Inca dorm!
...
Cand dorm,ma trezesc brutal dimineata cand sunt rupt de somn.
Si-mi aduc aminte de mine si printre cuvinte,
Intreband in fata oglinzii:"Ia zi,cine pe cine minte?"
Nu vreau,sa para asa depasit ca tine,
Dar pacat ca tu esti eu,si n-are cum sa-mi para bine!
...
Daca ma gasesti pe-o insula pustie,
Am plecat de bunavoie.

duminică, 20 decembrie 2009

bad romance...

"O iubesc, ne potrivim de minune, suntem suflete pereche, gandeste la fel ca mine, e tot ceea ce mi-am dorit" ... bla bla bla. Cum poti sa spui asa ceva despre o persoana pe care ai cunoscut-o pe internet si cu care nu te-ai intalnit nici macar o data? Ok, si ce daca vorbiti la telefon ore in sir? Asta nu inseamna ca atunci cand o sa-l vezi, o sa cazi in genunchi in fata lui si o sa te apuci sa ii saruti mana in semn de multumire ca l-ai cunoscut. O relatie nu inseamna numai socializare verbala, si in nici un caz socializare verbala la telefon. Faptul ca va place amandoura sa patinati, nu inseamna ca la patinoar va veti lua de mana si veti pluti pe langa toti ceilalti.
In secolul 21, se pare ca multi au uitat ce inseamna cu adevarat sa traiesti! Calculatorul a ajuns prioritate in relatiile interumane, ca si telefonul de altfel....

P.S : o sa continui.. mai tarziu!
P.S.S : grow up! cauta prieteni/prietene/iubiti/iubite afara! nu pe un amarat de site!

sâmbătă, 19 decembrie 2009

Intelepciunea... dupa altii...

"Tot ce e mediocru in viata mea se datoreaza prejudecatii ca e mai bine sa fii intelept in orice imprejurare. In fond, ce ne recomanda intelepciunea? Sa fim atenti, evitand riscurile, imprudentele si excesele. Sa facem totul cu masura. Si tocmai aceasta masura o gasesc la originea tuturor regretelor mele, a pasiunilor ratate, a nebuniilor netraite. N-am avut inteligenta sau norocul de a pricepe la timp (daca nu pe vremea cand visam sa aflu totul despre cei sapte intelepti ai Greciei antice, cel putin mai tarziu) ca adevarata masura a vietii unui om nu se poate obtine decat prin lipsa de masura, dorind fara masura,indraznind fara masura, iubind fara masura. Nu stiu daca aveam calitatile necesare pentru a pune in practica ideea mea (de la batranete) ca nebuniile sunt mai recomandabile intr-o viata (atat de scurta!) decat o intelepciune searbada si cuminte. Am unele indoieli in privinta asta. Dar mi-ar fi placut sa stiu mai demult ca intelepciunea e o virtute batranicioasa. " Octavian Paler

vineri, 18 decembrie 2009

Let it snow.. let it snow... let it snow...











Afara ninge cu fulgi mari... (nu chiar acum, dar a nins ieri, jur!)









Frumos e peste tot ... (mai ales noaptea!)










Si din vitrina s-au materializat... (eee, go with the story!)


Doi Mosi Craciun!Unu' binefacut, grasut (ca pentru o casa instarita in care exista bradul frumos impodobit si masa plina de bunatati) si unu' inalt si slab (pentru criza)!
P.S : nu faceti asta acasa! (pentru ca pana si salvarea va incetini ca sa le faca cu mana Mosilor)
P.S.S : HO HO HO!

joi, 17 decembrie 2009

Luv story... mornin'

Deschizi ochii si lumina soarelui de dimineata iti inunda irisul, pentru ca mai apoi sa faca loc imaginii camerei in care te afli. O adiere slaba misca perdeaua albastra de la geam, florile din ghiveci s-au asezat nerabdatoare in calea soarelui pentru a inghiti nesatule caldura si razele acestuia, iar hainele lui sunt asezate uniform pe scaun. Il auzi iesind de la dus si apoi simti cum isi strecoara o mana uda sub gatul tau, in timp ce cu cealalta iti cuprinde talia. Picaturile sunt reci, si te fac sa tresari, insa mirosul lui atat de frumos te linisteste si iti aduce un zambet cald pe chip. Apoi, simti nite buze catifelate care se joaca cu urechea ta si un glas cunoscut care iti sopteste usor "Buna dimineata". Iti intorci capul spre el, si ii privesti intens ochii caprui, in care simti ca te pierzi. Ai putea ramane asa toata dimineata, toata ziua, toata seara, doar pentru a-i analiza liniile negre, finute din ochi. Ridici o mana si ii atingi pielea abia rasa, ii cuprinzi obrazul si incerci sa ii incadrezi fata. Ii atingi nasul, buzele si ochii, pe rand, pentru a-ti putea intipari in minte trasaturile lui, cat mai exact. El se uita la tine cu un zambet jucaus si asteapta rabdator sa iti termini ritualul de dimineata. Nu te poti satura niciodata de chipul lui, de caldura ochilor lui. "O sa il desenez in seara asta! Si daca nu o sa il desenez, cu siguranta nu o sa-l uit". Inchizi ochii si memorezi toate senzatiile pe care le-au trait degetele tale, ca pentru a-ti creiona fiecare curba a chipului lui si a ti-o implanta adanc in locul numai de tine stiut. Simti niste buze catifelate pe buzele tale si mana exploratoare se indreapta spre alte zone demne de interes ...
Incantata ca dimineata ta este pe cale sa devina foarte buna, ii soptesti cat poti de sezual"Buna dimineata" si deschizi ochii ...

Nu stiu....

Iubirea? Ce definitie inaltatoare as putea da acestui cuvant, care sa exprime si sa reuneasca toate implicatiile sentimentale din care este compus? Ce asemanare, ce comparatie as putea face, pentru ca iubirea sa fie recunoscuta de fiecare in parte, sa fie inteleasa complet si privita la fel de catre toti?
Adevarul este ca nicioadata nu va exista acea definitie, acel inteles in care sa se regaseasca toti cititorii, toti privitorii... Toti simtim iubirea in forme diferite, la intensitati diferite.
Iubirea este o iluzie creata de sentimentul apasator al unei singuratati sociale. Iubirea este cuvantul care ne ajuta sa trecem peste multe obstacole, deoarece ne insufla increderea in propria persoana, si ne transmite falsul sentiment cum ca, indiferent de situatie, nu vom fi singuri, langa noi este cineva care ne accepta asa cum suntem, care este acolo cand gresim, care ne strange de mana cand ne doare. DAR, EXISTA ASA CEVA?
Cand incepem o relatie, ajungem sa mintim fara sa constientizam acest lucru, pentru ca ascundem defectele si temerile noastre. Ne punem o masca a perfectiunii, un zambet cat se poate de veridic si ne folosim de arsenalul de cuvinte frumoase si haioase, doar pentru a putea ademeni si atrage un alt om, care la randul lui, in functie de interesul ce il prezentam, isi va pune o masca. Apoi, cand relatia este inchegata, apar compromisurile si iertarile, pentru ca "viata este mai frumoasa (usoara) in doi". Se spune ca iubirea nu exista decat pentru 2 ani, deoarece apoi ramane doar respect si rutina.
Intrebarea mea este, de ce exista atatea reguli in "a iubi"? De ce suntem priviti ca pe niste exponate speciale daca nu iubim? Sau daca iubim doar prietenii, familia? Sau daca ne iubim cartile, fotografiile, natura? Toata lumea canta, asculta si vorbeste despre iubire, dar cati mai simt cu adevarat iubirea? De ce sa iubim doar pentru a avea pe cineva langa noi la sfarsitul vietii?

miercuri, 16 decembrie 2009

"Sarbatorile vin....Sarbatorile vin!"

"Sarbatorile vin... Sarbatorile vin"..
Hai sa ne imaginam ce inseamna sarbatorile de anul acesta : nameti de zapada innegrita si flescaita; copii malefici cu priviri demonice si zambete perverse care asteapta sa intorci capul pentru a arunca bulgari de zapada (in care sunt bolovani), omul de zapada de la coltul blocului nu mai are nas, pentru ca morcovii stricati sunt buni cand e frig afara, brazi impodobiti din banii cu care ar fi trebuit sa se restructureze un spital sau o scoala, multe luminite pe stalpi care sa iti mute atentia de la mizeria de pe strazi, chipuri triste ale unor oameni mohorati care se gandesc cu tristete la ziua de maine, si cel mai dureros : lipsa unui suport material care sa te ajute sa oferi celor dragi cadouri bine meritate.
"Sarbatorile vin... Sarbatorile vin"
Incerc sa gasesc un motiv de mistocareala in imaginile care se perinda prin fata ochilor in acest moment, insa imi este cam greu, deoarece intr-un oras sumbru, intr-o situatie neplacuta, si fara un chior in buzunar, imi vine sa cant, nu sa compun! Si asa as canta toata ziua, daca as stii ca primesc ceva in schimb (si nu ma refer la batai in teava sau apa rece!), insa daca pana si prietenii se uita urat la mine cand ingan un refren cunoscut, un strain nu s-ar sfii sa cumpere un calus si sa mi-l faCA CAdou de Craciun.
"Sarbatorile vin... Sarbatorile vin"
Sa zicem ca inspiratia pe seara aceasta a cam secat, si refrenul care incearca sa imi inlocuiasca durerea de masea nu isi face deloc treaba.
In speranta ca o sa cantati si voi cu mine...
"Sarbatorile vin ... Sarbatorile vin!"

sâmbătă, 12 decembrie 2009

Reteta...

Iei una bucata Cata si una bucata Ruxy, le plasezi intr-o bucatarie in care pui provizoriu o oala foarte mare, in care fierbi 200g spaghete (oala sa fie MARE!). Adaugi un pliculet de Maggy "reteta zilei" si niste muschi afumat de la magazin (sau orice fel de carne, nu are relevanta). Dupa 30 de minute de trebaluit prin bucatarie, Ruxy si Cata taie, lovesc, imprastie, se lupta etc. (intr-un singur cuvant : gatesc), iti garantam ca o sa ai parte de cea mai buna cina din toata existenta ta...
....
....
....
....
Cina in oras!

miercuri, 9 decembrie 2009

Dimineata...

Este dimineata si m-a trezit iar sentimentul de vinovatie acuta. "Am mai pierdut o zi!" imi tot suna in cap,iar eu incerc sa gasesc scuze penibile care sa imi gadile putin orgoliul si care sa mai scada din intensitate umilinta de a nu avea nici macar un punct bifat din "marea lista" de la 18 ani. Cred ca in sfarsit inteleg conceptul pe care il au "adultii" de nopti fara somn. Se spune ca un om care nu are somn, este un om cu constiinta incarcata. Dar daca nu am facut nimic? Atunci de ce nu am somn? Ca sa nu fiu feminina la extrem si sa o dau intr-un post deprimant, o sa ma opresc aici cu "confesiunile omului care nu a baut nimic". Azi o sa incerc sa infrunt un pic societatea asta "evoluata" in care ma aflu! Wish me luck!

Tata....

video

marți, 8 decembrie 2009

Anunt!

Angajam secretara necunoscatoare de limbi straine, neserioasa si neeficienta. De preferinta o persoana care sa poata injura la orice ora, sa stea pe mess toata ziua, sa sperie clientii si sa fie capabila de frauda (s.a.m.d). Informatii suplimentare puteti obtine de la cineva anume, va rugam trimiteti mailul la urmatorul numar de telefon.

D.C.

duminică, 6 decembrie 2009

De ce?

De ce oamenii care sunt prinsi ca inseala spun mereu : "Nu e ceea ce pare!"?

De la Playboy citire :

"Oricat de paradoxal pare, sindromul Casandrei e endemic intr-o societate care pretuieste comunicarea ca pe o valoare centrala. [...] Priviti in jur! E plin de Casandre in politica si economie, in cultura sau in sport. Oameni care predica fara sa se poata opri unor oameni care ii ignora fara sa se poata controla. O forma de autism reciproc sau, cine stie, un mecanism de autoaparare nascut din nevoia, atat de umana, de non-comunicare."

sâmbătă, 5 decembrie 2009

ok, so ... what's up?


In fiecare zi ma uit pe geam si observ cum vremea se strica din ce in ce mai mult. In mirificul oras (not) in care ma aflu, pot spune ca simt fiecare schimbare a vremii ca pe o schimbare personala. De ce? Pai e simplu, pentru moment, singurele lucruri pe care le fac aici sunt : plimbarile pe jos de la munca, ascultand system of a down si abtinandu-ma din rasputeri sa nu dau din plete; si fotografii cu natura si oamenii pe care ii intalnesc in cale. Cu fiecare picatura de ploaie care cade, cu fiecare grad care scade, eu sunt obligata sa raman in casa si sa ma delectez cu placerile oferite de cartile deja citite ale bibliotecii parintilor si de mica cutiuta fermecata : laptopul. Mda, si se spune pe la colturi ca as fi o persoana sociabila :))). Eeee, pana la expozitia de fotografie, pana la editarea unei carti, pana la terminarea unei a doua facultati, sunt multumita ca am laptopul, telefonul, aparatul foto si cartea. Voi de ce obiecte sunteti atasati?

P.S : I have friends, that's why i love my phone!

luv story ... first fight...

Te uiti pentru a doua oara la drama "My sister's keeper" in speranta ca o sa bocesti la fel ca prima oara. De asta ai nevoie acum! de o buna varsare de lacrimi, pentru a fi sigura ca o sa mai rezisti inca 2-3 ore fara vreun semn de la el. "Si ce daca nu suna, nici nu ma intereseaza!" si iar iti dau lacrimile cand te uiti spre telefonul care se incapataneaza sa ramana stins. Pui pauza filmului, ("Aici nu este nimic de plans"), si deschizi fereastra de mess sa vezi daca nu cumva si-a facut aparitia "gogoasa" printre prietenii tai. Avand in vedere ca numele nu ii apare in lista, te hotarasti sa il mai verifici o data pe InvisibleIM ("Pentru orice eventualitate") doar ca sa te asiguri ca nu este online si invisible "Altfel nu voi putea fi atenta deloc la film" ... Suspini cand observi ca este cu adevarat offline ("Macar nu m-a sters din lista!"), si deschizi si mailul pe care ai inceput sa i-l scrii "Gogoasa, promit ca nu o sa mai tip niciodata la tine cand o sa fii gata, gata sa dai peste un batran pe trecerea de pietoni, sau cand o sa asculti muzica la maxim cand incerc sa citesc o carte, sau cand o te uiti la meci si o sa ma lasi pe mine la spalat vase, sau cand o sa lasi siroaie de apa dupa ce ai dat cu mopul... Vreau sa te intorci acasa, pentru ca nu o sa ma descurc niciodata titrarile astea la filme, sau cu pusul lenjeriei pe pat (stii ca sunt prea mica), sau cu "... Si iar iti dau lacrimile cand te gandesti ca cel mai dor o sa iti fie de diminetile lui! Pentru ca sunt ale lui si inca nu te-ai saturat de ele! Printre lacrimi, iei telefonul fix si incerci sa te suni pe mobil, pentru a fi sigura ca ai semnal. Desigur, mobilul suna. Mai verifici o data InvisibleIM, si cand ai certitudinea ca inca nu se ascunde de tine, dai iar drumul la film. Pana cand : "Cu siguranta si-a gasit pe altcineva! Eu stau si plang si el ma minte! Probabil e cu ea intr-un bar"... si incepi sa te enervezi iar. Cioc, cioc! "Ufff... Nici macar la film nu ma pot uita linistita!" Si te indrepti cu pasi apasati spre usa, iar cand te uiti pe vizor.... observi mii de culori intr-un singur buchet!

marți, 1 decembrie 2009

luv story .. first date?

Te uiti atenta in oglinda, deoarece vrei ca totul sa fie perfect! Sa nu fie nici un fir de par mai razlet, sa nu fie oja sarita, machiajul fara cusur. E a treia zi de la dimineata cu pricina, si te pregatesti pentru prima intalnire oficiala. Nu te asteptai sa te sune, ce vorbesc, nu te asteptai sa il mai vezi vreodata, ba mai mult, te asteptai sa treaca de partea cealalta a strazii in cazul unei intalniri neprevazute! Si totusi, a sunat pentru a te chema la cina, pentru "a ne cunoaste mai bine" cum ti-a spus pe un ton foarte personal. "Nu trebuie sa ma mai gandesc la dezastrul de duminica" ingani in timp ce observi roseata ce ti se asterne pe fata de fiecare data cand revezi in minte flashuri din club, din apartament, din pat. "Oricum trebuie sa fie ceva in neregula cu el, daca dupa ..." si iar rosesti. Imaginile cu privire la aspectul tau din acea seara, "ba nu! mult mai groaznic am aratat dimineata!" , sunt demne de filmele horror. De la parul intr-o mie de directii, paharul din mana pe care il tot miscai si astfel stropeai tot in jurul tau, luciul dat de micile puncte de sudoare aparute de la atat de mult dans ("si asta a fost abia cand l-am bagat in seama"), ai ajuns la parul ravasit cu o forma nedefinita, creionul si rimelul prelinse pana la jumatatea obrazului si probabil respiratia de dimineata ("oh doamne, RESPIRATIA!!!")... Puse cap la cap sunt lucruri care ar trebui sa sperie o prietena foarte buna care te stie de multi ani! Asa ca nu ar fi fost de mirare ca un barbat care se trezeste de dimineata cu o astfel de "creatura" langa el, sa o ia la sanatoasa, dezbracat, poate chiar sa se arunce de la balcon, pentru a mai adauga un pic de drama situatiei. "Dar nu, tipul asta m-a sunat si mi-a spus clar ca vrea sa ne cunoastem mai bine!" Practic motivul cel mai puternic pentru care te duci la intalnire este sa afli "de ce?". De ce vrea sa va cunoasteti mai bine? De ce nu ti-a aruncat numarul de telefon la tomberonul de langa casa ta? De ce de dimineata era atat de fresh in tip ce tu nu stiai pe unde sa te mai ascunzi ?!?!
Ai ajuns la locul intalnirii ... si cand il vezi realizezi ca nu ai venit ca sa il intrebi de ce, ci pentru ca... iti doresti foarte mult sa te mai trezesti inca o dimineata alaturi de el!

Luv story...

Tocmai ce ai facut ochi si incerci din rasputeri sa impui capului sa iti acorde drepturi depline asupra corpului, cand simti ca se misca ceva langa tine. Speri din tot sufletul sa fie cainele pe care tot te minti ca il cumperi si constientizezi destul de greu crudul adevar! Aseara ai baut prea mult si tipul ala de la bar("O fi ala cu plete? sau ala cu ochii mari si blegi?"), care a tot incercat sa se bage in seama toaata seara... a si reusit! Parca uiti sa mai tragi aer in piept, si te rogi ca mana care incepe sa isi faca loc pe talia ta sa fie intruchiparea diavolului sau ... intruchiparea diavolului e destul de explicit. Te simti usor trasa inspre mijlocul patului. Acum este mometul in care trebuie sa iei atitudine, sa te ridici din pat, sa te uiti cu o privire superioara si sa ii faci semnul, o miscare foarte scurta din cap de la hainele lui la usa...(" ACUM E MOMENTUUL SA IEI ATITUDINEEE") ... Ok, trebuie sa existe si o iesire de urgenta pentru eventualitatea in care creierul si-a luat concediu prelungit si nu vrea sa te mai asculte. Te prefaci ca dormi si ca nu simti degetele care se joaca cu gaura buricului! Cea mai buna solutie, te prefaci ca dormi, respiri regulat si nu te misti, poate chiar aplici un croseu de dreapta "din greseala" ca doar dormeai! Asta pana cand creierul incepe sa proceseze informatiile trimise de catre degetul strain ("Nemernicule! Ma tradezi asa ieftin???") si mici fluturasi isi fac loc in stomac... ("Parca de fluturi am eu nevoie acum!! NU MAI BEAU!") ... iar respiratia regulata ... oh, a naibii respiratie regulata nu vrea sa mai iasa corect...
[...]