Dimineata...

Este dimineata si m-a trezit iar sentimentul de vinovatie acuta. "Am mai pierdut o zi!" imi tot suna in cap,iar eu incerc sa gasesc scuze penibile care sa imi gadile putin orgoliul si care sa mai scada din intensitate umilinta de a nu avea nici macar un punct bifat din "marea lista" de la 18 ani. Cred ca in sfarsit inteleg conceptul pe care il au "adultii" de nopti fara somn. Se spune ca un om care nu are somn, este un om cu constiinta incarcata. Dar daca nu am facut nimic? Atunci de ce nu am somn? Ca sa nu fiu feminina la extrem si sa o dau intr-un post deprimant, o sa ma opresc aici cu "confesiunile omului care nu a baut nimic". Azi o sa incerc sa infrunt un pic societatea asta "evoluata" in care ma aflu! Wish me luck!