miercuri, 12 mai 2010

pact cu ...diavolul




Ziua in care mi-am pierdut sufletul este o zi extrem de trista pentru toata omenirea, este o zi in care fiecare se simte trist fara a avea un motiv bine definit, fiecare crede ca lipseste ceva in viata lui. Dar hai sa nu sar asa peste povestea palpitanta a momentului si a motivului pentru care am ramas fara suflet.
Avand in vedere ca am scapat de prima tentativa de a ma trimite in rai, Dumnezeu s-a hotarat sa ma faca sa ma gandesc putin mai serios la situatia mea de pe Pamant, motiv pentru care mi-a trimis ceva. Un incisiv central. In plus! Si m-am trezit dintr-o data ca un dinte de "otel" imi creste in spatele unui dinte de "lapte". Ai mei nu s-au panicat prea tare si au facut ce ar fi facut orice parinte la vremea aceea : m-au lasat sa imi leg dintele de usa si apoi au deschis usa (mai aveam o varianta, imi legam dintele de un bat cu o ventuza in varf, pe care il bagam intr-un pistol si cu care trageam apoi! Nu am scapat de nici un dinte in felul asta, dar era atat de haios cat ne chinuiam sa legam dintele de bat!). In orice caz, dintr-o data, fetita draguta a carei fata era o ca o luna plina a ajuns fata draguta a carei fata era ca o luna plina cu un dinte stramb in fata. Din acel moment, timp de multi ani am fost nevoita sa port aparate dentare in speranta ca se va redresa cumva dantura... Nu s-a redresat nimic! Poate am si eu parte din vina, pentru ca un aparat nu rezista mai mult de o luna pe mainile mele, ma rog, in gura mea! Aveam grija sa le fac pierdute : "L-am uitat la iarba verde si nu mai stiu unde l-am pus" (l-am aruncat in padure cand am fost la "toaleta"); "L-am uitat la mamaia si la tataia in Odorhei.. si mi-am adus aminte abia acum cand suntem in Targoviste" (l-am ascuns in spatele unor cani la care nu prea umbla nimeni), etc. Cea mai umilitoare experienta cu un aparat dentar a fost pe la 13 ani, ultima oara cand am purtat aparat. Abia il "montase" dentistul si avand in vedere ca era un aparat mai special, nu puteam inchide gura, motiv pentru care, mare parte din saliva mi se prelingea pe barbie. Avand in vedere ca eram deja domnisoara in toata regula, nu am mai vrut sa vina mama cu mine la dentist, ci am luat o prietena. Si uite asa, fiind relativ destul de tarziu, ne-am hotarat ca de la stomatologie sa plecam cu autobuzul (Catrinel, nu rade!). Avand in vedere ca eu eram cea mai mare dintre noi, m-am dus la taxatoare sa iau bilete. "Imi .... da...ti..... si ... mie... 2.....bilete" si cand sa ii intind pumnul de marunt, imi pica pe jos toti banutii! Acum o sa am nevoie de imaginatia voastra pentru a va face sa intelegeti cat mai bine ce avea in fata taxatoarea : o fata rumena in obraji, care are saliva pe barbie, in timp ce vorbeste tot incearca sa "retraga" excesul de saliva care nu ii cursese pe barbie (scoteam si sunete ciudate din cauza asta) si pierde maruntisul prin autobuz! E lesne de inteles ca am mers gratuit pana la urma, si am primit si locuri!

To be continued...

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu