duminică, 25 aprilie 2010

Boo

Mi-e frica sa deschid ochii si parca simt durerea dintilor pe care ii tin foarte strans. Lacrimile imi curg pe obraji si mainile-mi impreunate tremura din ce in ce mai tare. Incerc sa respir cat mai silentios si repet intruna singura rugaciune pe care o mai stiu. "...faca-se voia ta, precum in cer asa si..." Aud miscare in spatele meu. Cutia parea destul de mare pentru a ma ascunde in spatele ei, dar pentru a putea fugi trebuie sa ma ridic intai in picioare... si daca sunt amandoi nu am nici o sansa, Nu trebuia sa ma opresc. Deschid ochii si ma uit cu teama la umbra care se misca in fata mea. Se indreapta spre incaperea din dreapta si astept momentul in care este destul de departe pentru a putea alerga in directia opusa ei. Pun palmele pe cimentul rece si imi ridic fundul pentru a ma putea pune pe picioare. Dar nu apuc sa imi duc la bun sfarsit gandul ca ma simt trasa cu o forta incredibila Corpul mi se ridica ca o carpa si din cauza mainii ce ma tine strans de par sunt fortata sa ma uit direct in ochii lui."Te rog nu ma rani, te roog!!" dar lacrimile nu il impresioneaza deloc, ba mai mult cu o lovitura reuseste sa ma reduca la tacere. 
Izul care imi umple narile este imputit si ma face sa ma gandesc la o toaleta publica nefolosita de ceva timp. Cred ca este timpul sa ma trezesc. Simt o durere puternica in partea dreapta a fetei si cand incerc sa imi deschid ochii realizez ca ochiul drept nu mai raspunde la comenzi.  Imi este greu sa constientizez unde sunt deoarece nu am ochelarii si in jurul meu este intuneric bezna. Nu inteleg cum mai pot sta in picioare, insa explicatia o primesc de la miile de cutite pe care le simt in dreptul mainilor cand imi misc corpul. Mainile imi sunt legate deasupra capului si restul corpului parca sta atarnat. Imi musc buza de durere cand simt un gust ciudat in gura. Este sange. Si deodata, o lumina puternica ma orbeste. Clipesc de mai multe ori si cu greu incerc sa imi focalizez privirea pe un obiectiv : forma innegrita ce este in fata mea. Este el si se apropie de mine cu un cutit in mana....

Un comentariu:

  1. Vise, visuri şi ce ciudate sunt uneori visele. Vrem să fugim şi nu putem, vrem să ne ascundem şi n-avem unde.

    RăspundețiȘtergere