Hard working...

Ce stiu eu sa fac cel mai bine? Am citit pe un site de specialitate ca prima calitate pe care ar trebui sa o aiba un aplicant in vederea obtinerii unui job este dorinta de a invata. Ei bine, eu nu am numai dorinta, am si vointa si capacitatea de a ma adapta oricarui mediu de lucru. Si cand zic asta nu ma refer doar la mediul ambiant natural, ci si la mediul uman. Ca sa va demonstrez cat de dornica sunt de a munci, o sa va descriu fiecare lucru pe care l-am facut de cand am intrat in domeniul muncii, in anul doi de facultate.

Primul meu job a fost ca lipitor de etichete pe cutiile pastelor de dinti. Toata lumea cand a auzit de cutii de pasta de dinti s-a gandit la cutiile mari in care se gasesc cutiile mai mici de paste de dinti, ei bine, se inselau, etichetele trebuiau puse pe cele 30 de cutii mici care se aflau in cutiile mari. Eram platita 10 lei noi pe zi, si in aceasta zi trebuia sa imi fac norma de cel putin 38 de cutii mari. A fost interesanta perioada asta, deoarece munceam cu fetele din camin si imi facea placere sa stau cu ele de vorba. Si pe langa asta, cand ma intorceam acasa faceam intotdeauna un ocol al caminului, pentru a putea trece pe la Vali, Ana si Alecs inainte de a ajunge acasa. 

Urmatorul job pe care l-am avut a fost de designer decoratiuni florale. Stiu ca nu ar trebui sa il trec aici, deoarece am fost doar 3 zile, din care prima a fost interviul, insa cred ca mi-ar fi placut sa lucrez in acest domeniu. La job-ul asta m-am dus cu Alecs si parea foarte bun : lucram doar in weekend si ar fi trebuit sa facem deplasari prin tara. Consta in aranjamente florale si flori de piept din natura moarta. Credeti-ma este super taaare! In orice caz, neseriozitatea patroanei ne-a facut ca dupa a 3-a zi sa ne intoarcem la cafeneaua de pe colina si sa ne plangem de mila.

Tot datorita Alecsandrei am reusit sa fac si pe promoterul. Imbracata intr-o bluza decoltata galbena si cu o basma in cap, am facut reclama la ulei. Cumparai 3 sticle si iti dadeam un prosop. Sfatul cel mai bun al Alecsandrei a fost si cel care a dat roade si anume "Nu trebuie sa faci absolut nimic. Zambeste si cu siguranta va veni lumea sa te intrebe ce se intampla". Exceptand privirile languroase ale mosilor la decolteul meu si chicotele vre'unei zapacite la basmaua mea (care ma si prindea destul de bine), pot spune ca nu am avut probleme ca si promoter, si m-am si descurcat foarte bine (am dat toate prosoapele!!)

Avand in vedere ca anul II se termina destul de repede si eu imi doream foarte mult sa raman la Brasov, Ana m-a ajutat sa imi gasesc cel mai obositor job pe care l-am avut, si anume cel de : camerista. Dumnezeule! Era o pensiune de 4 margarete, ce nu avea lift pentru lenjerie, ceea ce insemna ca pentru a putea schimba asternuturile, camerista trebuia sa urce si sa coboare cele 3 etaje cu mainile incarcate. Credeti-ma este extrem de extenuant. Cea mai groaznica zi a fost cand s-a stricat aspiratorul mic si dragut, si a trebuit sa ma car cu MONSTRUL prin toata pensiunea! MONSTRUL era un aspirator ca pe vremuri : mare, greu si foarte zgomotos. Cand l-am pornit prima oara era sa fac pe mine de frica!!!

To be continued...