Ca tot suntem in zona deprimanta a postarilor mele si de cand cu tragedia atat de mediatizata a Madalinei Manole, de fiecare data cand deschid televizorul aud acelasi cuvant : depresie. Trebuie sa recunosc ca nu m-a interesat niciodata ce implica acest cuvant, ce reactii au oamenii care sufera de aceasta boala si care sunt repercursiunile unei depresii netratate.
Nu pot spune ca am judecat oamenii care s-au sinucis, insa declar cu mana pe inima ca i-am catalogat si i-am bagat in categoria oamenilor lasi, ce nu sunt in stare sa isi infrunte soarta. Nu pot spune ca sunt cea mai puternica persoana dintre cunoscutii mei si nici ca am cele mai bune solutii in situatiile de criza, insa nu mi-a trecut prin cap sa imi usurez calea. Da, nu pot nega ca am fost curioasa de ce ar simti unii daca nu as mai fi printre ei, dar niciodata nu mi-a trecut prin cap sa ma sinucid cu adevarat. Si asta pentru ca nu as suporta sa vad sange, rani sau vanatai pe corp. Practic nu ma sinucid din pur egoism :D.
In orice caz, dupa cum spuneam, de cand cu tragedia asta mediatizata, am aflat ce inseamna cu adevarat depresia. Daca inainte consideram ca este o stare superficiala prin care oamenii isi gasesc scuze pentru a se plange de greutatile pe care le au, ei bine, am aflat ca ma inselam amarnic. Multumita unei discutii cu Marty, am aflat ca depresia este de fapt o boala. Un om depresiv este un om care este afectat la maxim de toate intamplarile prin care trece si le acorda o insemnatate extrem de mare. Ajunge sa considere ca pe umerii sai atarna intreaga balanta a lumii si ca nu este capabil sa gaseasca solutii bune pentru mentinerea echilibrului vietii. Inevitabil, intr-o perioada mai scurta sau mai lunga de timp, depresivul se gandeste ca este un inadaptat, un nimic, un om care nu merita sa traiasca. Dupa aceasta etapa, singura solutie a depresivului este sinuciderea. Eliberarea lumii de povara pe care o reprezinta.
Am descris destul de pe scurt ce am aflat despre depresie, insa realizez ca mentalitatea mea nu ar fi ajutat un om depresiv. Si probabil inca nu l-ar ajuta. Deoarece inca nu pot intelege, ce ar putea duce un om la a-si dori moartea si mentalitatea mea a ramas inca la faza in care a te sinucide este o dovada extrema de lasitate.
Voi ce parere aveti?
Voi ce parere aveti?
Sunt convinsa ca si Madalina Manole a avut motivele ei, bine intemeiate, de a recurs la asa ceva.Nimeni nu se prea gandeste ca o persoana cu o cariera solida, bani, familie, poate recurge la asemenea gesturi.Dar asa este viata.Sunt persoane pt care si cele mai neinsemnate probleme, devin maaaari probleme si ajung sa recurga la sinucidere.din punctul meu de vedere nu au taria de caracter sa le depaseasca, sau nu au pe nimeni cu cine sa vb, sau nu au timp sa le rezolve.pt mine un sinucigas nu inseamna nimic, e ca si cum as intalni un strain si pur si simplu nu imi pasa de el.pt ca fiecare are viata lui, fiecare decide daca vrea sa mearga mai departe sau daca se opreste aici.sincer, nu ma afecteaza cu nimic.nici macar de presa nu imi pasa pt simplul fapt ca e normal sa dezbata un asemnea subiect, pt a-si face audienta.m-ar fi afectat intr-adevar daca era cineva apropiat mie...iar ceilalti spectatori la acest show, nu au ce face si incearca sa afle motivele pt care Madalina Manole s-a sinucis.adevarul nu se va stii niciodata, pt ca nimeni nu stie ce a fost in sufletul ei, pana in momentul acela.
RăspundețiȘtergereOana: "Sunt persoane pt care si cele mai neinsemnate probleme, devin maaaari probleme si ajung sa recurga la sinucidere..."
RăspundețiȘtergereAsa este. Totusi, cand ai un bebe de crescut, nu conteaza ce probleme de neimplinire spirituala ai. Raspunderea fata de acel copil trebuie sa depaseasca aceste neplaceri temporare.
Exact asa gandeam si eu, pana cand am vorbit cu Marty, care mi-a explicat ca un om depresiv considera ca sinuciderea este o modalitate de a-i scapa pe ceilalti de prezenta lui nefasta. Practic sinucigasul considera ca face un bine prin moartea lui, lumea oricum il va uita, asa cum si el a uitat multa lume care a murit.
RăspundețiȘtergere@ Oana : Nici pe mine nu ma afecteaza moartea Madalinei Manole, ci ideea de depresie care prinde un contur in mentalitatea noastra. Pana mai ieri nu exista asa ceva, si nu era scos in afara.
Sunt de acord cu ce-ai zis apropo de faptul ca sunt lasi.Nu stiu...de exemplu sinuciderile pot fi si un ritual in cultura japoneza,dar la noi nu e cazul.Viata vine cu bune si cu rele,dar desi relele pot fi multe pe moment,nici eu nu m-am gandit la optiunea asta.Iarasi...ce nu pot intelege apropo de sinucideri sunt sinuciderile alea din dragoste,gen "m-ai parasit,ma omor daca nu te intorci la mine".Alea mi se par pe langa o dovada de egoism si o dovada de "ha,ti-am facut-o!!" care mi se pare un argument insuficient pentru a-ti lua viata.Eu cred ca exact dificultatile condimenteaza viata...deci...de ce sa iti lasi viata cu buna stiinta fara gust?!
RăspundețiȘtergereOooo .. majoritatea celor care ameninta ca se sinucid intr-o relatie nu duc la bun sfarsit ceea ce spun. In momentul in care spui clar si raspicat ca iti doresti sa te sinucizi, inseamna ca iti dorsti sa fii oprit. Motiv pentru care persoanele care considera ca rezolva ceva amenintandu-si iubitul/a ca se omoara ar trebui sa fie tratate cu indiferenta. Ce le-as spune eu? Ei bine : daca vrei parerea mea, incearca sa te ineci, nu lasi sange peste tot si nu te complici cu sfoara si pastile.
RăspundețiȘtergere