Asculta mai multe audio diverse
Imi incordez pumnul si maxilarul este mai rigid ca niciodata. Sunt sigura ca din cauza ta cuta de pe frunte se va adanci cu cel putin 1 cm. Riduri inutile pe care le fac pentru ca sunt incapatanata. Incapatanata sa nu te parasesc si sa pastrez imaginea falsa pe care si-au facut-o toti cum ca am fi fericiti. Ce relativa este aceasta fericire. Eram multumita pentru ca ma vedeau altii fericita. Acum nu imi mai este indeajuns. Tu imi infrunti privirea cu un sange rece care doare. Unde au disparut zilele in care te uitai cu drag la mine si imi mangaiai parul pentru ca iti placea sa ma vezi zambind? Acum ochii tai sunt ironici si iti mangai doar orgoliul, printr-o atitudine superioara si vorbe acide. Am obosit. O relatie nu ar trebui sa fie o lupta si in cadrul ei nu ar trebui sa existe un podium in care sa se acorde locul 1 si locul 2.
Trag adanc aer in piept si realizez ca am pierdut. Ma asez pe canapea si ma uit prin tine. Nu este prima oara cand pierd luni din viata, si nici cand pierd sentimente, insa este prima oara cand simt ca trebuie sa o iau de la capat. Pe obraz mi se prelinge o lacrima, dar nu vreau sa o sterg. Nu mai am putere. Ridic privirea spre tine si incerc sa iti spun fara cuvinte ca s-a terminat. Inghit in sec si incep sa plang incet si fara suspine. Si ma uit la tine. In sfarsit o schimbare. Deschizi gura si stiu ca vrei sa spui ceva, dar sunetele refuza sa iasa. Nepasarea iti este inlocuita de teama si probabil realizezi ca s-a schimbat ceva. Este prea tarziu. Vrei sa faci un pas spre mine, dar ma ridic brusc si iti intorc spatele. Aud cum spun "Pleaca" si ma intreb de ce am vocea atat de stinsa. Simt ca te-ai apropiat de mine. Imi imaginez ca, ca intr-un film, ai mana deasupra umarului meu si tremurand te intrebi daca ar trebui sa mai incerci, daca ai face bine sa ma iei in brate. Dar nu faci nimic. Aud usa de la intrare inchizandu-se si uitandu-ma la fereastra aud sunete de sticla sparta. Un geam care se sparge de mii de ori. Ma reped spre usa, pun mana pe clanta si mintea urla "nu". Insa mana imi ramane inclestata si raman nemiscata. Lacrimi se scurg nepasatoare si ma ard. S-a terminat.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu