Ziua in care mi-am pierdut sufletul este o zi extrem de trista pentru toata omenirea, este o zi in care fiecare se simte trist fara a avea un motiv bine definit, fiecare crede ca lipseste ceva in viata lui. Dar hai sa nu sar asa peste povestea palpitanta a momentului si a motivului pentru care am ramas fara suflet.
Lupta pentru sufletul meu, fiind aproape castigata de Scaraotchi, L-a obligat pe Dumnezeu sa mai faca un comedy show pe seama vietii mele, motiv pentru care si-a strans majoritatea ingerilor, le-a dat fiecaruia cate o vodka cu suc de mere si apoi a tras cortina. Am aparut eu, stand in camera mea (si a soramii) si macinandu-mi toate resursele creierului in decizia daca sa imi fac sau nu tatuaj. Pe vremea aceea nu exista net, motiv pentru care aveam in fata un caiet si in mana un creion, si ma chinuiam de zor sa desenez ceva care sa ma reprezinte. De ce era imperios necesar sa imi fac un tatuaj? Pentru ca voia sa isi faca toata gasca de la bloc! Isi facuse Adi, si Alex, si voia sa isi faca si Bianca.. nu puteam accepta asa ceva.
"Ce faci aici?" intra frate'miu curios nevoie mare in camera.
"Ce te intereseaza pe tine? IESI AFARA!!!" si trantesc rautacios mana pe caiet.
"Am venit sa iti dau o guma" si imi arata toti dintii carora li se alatura o privire plina de bunavointa.
Simtindu-ma penibil pentru iesirea mea, i-am luat guma si apoi l-am strans in brate cat am putut eu de tare. "Acum poti sa iesi din camera" si i-am aratat nevinovat usa!
Intoarsa cu fata spre caietul plin de schite taiate, ma uitam fara chef la ambalajul gumei pe care o mestecam, cand ma loveste revelatia peste ceafa. "Este guma cu tatuaj!!!!" si uitandu-ma pe spatele ambalajului gasesc cel mai frumos desen pe care l-am vazut vreodata! O cruce.
Ingerii, la vederea satisfactiei de pe fata cand am vazut crucea, se cracanau de ras si multi dintre ei deja cazusera de pe scaune. Unii dintre ei sunt sigura ca deja aratau un mare L in dreptul fruntii (deah, ei dadusera de net cu mult inaintea noastra),
Mandra nevoie mare ca am descoperit tatuajul perfect, si anume o cruce tribal, o iau pe Andreea de o aripa si ne indreptam vertiginos spre tipul unde trebuia sa imi fac tatuajul.
Locatia : un apartament insalubru si sumbru.
Tipul : un tip insalubru si cam urat.
Aparatul : handmade, cu un ac bagat intr-un ambalaj de pix din care iesea firul. Acest fir se bifurca si cineva (Andreea) trebuia sa tina cele 2 capete formate la +, respectiv - celor 2 baterii 777 mari tinute una in capatul celeilalte.
Victima : little stupid me!
Ajungem destul de repede la respectiva locatie si Y (nu mai stiu cum il cheama pe tip) ne pofteste serviabil in apartament. Cred ca maica'sa era in bucatarie si pregatea de mancare, insa nu sunt sigura. Ma roaga sa ma asez pe canapea si ma intreaba daca am gasit vreun desen sau imi da el catalogul sa caut. Bucuroasa, incep sa ma caut prin buzunare, si anume 1 buzunar, pentru ca eram in fusta. Si deodata ma inrosesc la fata. Mi se rupsese buzunarul si desenul nu se mai gasea de mult timp in posesia mea. Cu lacrimi in ochi, ii cer tipului catalogul si incep sa caut. Ce cautam? O cruce. De ce? PEntru ca imi doream foarte mult sa am o cruce pe spate. De ce? PEntru ca mi se parea a fi cel mai bun tatuaj pe care si l-ar putea face cineva, o cruce seamana cu un om care are mainile intinse, si in centrul spatelui ar fi locul perfect in care i s-ar valorifica insemnatatea. De ce? Pentru ca aveam 13 ani jumate si probabil cazusem de prea multe ori in cap!
Au incercat Andreea si Y sa imi spuna ca ar fi dragut sa caut altceva, dar eu nu, si nu! O ora mai tarziu, dupa o partida sanatoasa de ras, usurata de 5 lei si imbogatita cu o cruce stramba pe spate ma indreptam toata un zambet spre casa.
Ce faceau ingerii la vederea acestei imagini? Nu stiu, pentru ca multi lesinasera de ras cand m-am hotarat sa fac o cruce simpla pe spate, si cand m-am miscat de la ras motiv pentru care Y a reusit sa "strambe" crucea!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu