Two is better than one?

Boys Like Girls - Two Is Better Than One (Feat. Taylor Swift)

Sunt fericita. In sfarsit! Ma intorc de la scoala, in care ma regasesc cu totul, si ma indrept spre ceea ce cu siguranta este jumatatea mea. Ok, stiu ca spun vorbe mari, pentru ca ne intalnim exclusiv de prea putin timp, dar  cine zice ca trebuie sa astepti o perioada mare pentru a-ti declara tie personal ca in sfarsit ai gasit ce cautai? Si pana la urma, cand pe legatura de chei pe care o porti cu tine se gaseste si o cheie catre apartamentul lui, spuneti-mi naiva, dar pentru mine este motiv indeajuns de puternic sa ma gandesc la el ca la jumatatea mea! In orice caz, plimbarea mea spre casa este o placere desavarsita. Parca plutesc! Imi vine sa imbratisez pe toata lumea si sa ii iau pe toti la dans. Ca in filme. De obicei nu sunt asa entuziasmata, dar de data asta am zis sa nu ma mai gandesc atat de mult la consecinte si sa ma arunc cu capul inainte. Se pare ca asta trebuia sa fac de la inceput! Daca ma obisnuisem sa suflu in iaurt, nu mai mancasem o ciorbita calduta de mult, si acum ma imbat cu savoarea ei atat de delicioasa.

Avand in vedere ca am avut o zi mai scurta la scoala, m-am hotarat sa ii pregatesc o surpriza. In punguta am frisca, ciocolata topita si perechea de tanga pe care am pastrat-o expres pentru o ocazie speciala. Bag mana in geanta si ca de fiecare data, ma holbez putin la chei. Este totusi prima oara cand cineva imi acorda aceasta onoare. Permisiunea de a strabate locasul personal, de fiecare data cand ai chef, este cel mai important pas al unei relatii. Si in sfarsit, am primit-o si eu. Cu zambetul pe buze, deschid usa si desi stiu ca el nu este acasa intru pe varfuri. Poate din cauza paranoiei pe care o am vizavi de locurile care nu sunt ale mele. Inchid usa usor si ciulesc urechile spre dormitor de unde se aud niste sunete. Din 2 una : ori a uitat televizorul deschis cand a plecat, ori lenesul nu s-a dat jos din pat. Desi ma astept sa fie prima supozitie, in sine mea sper sa fie a doua. 

Imping usa de la camera si o claie de par brunet este primul lucru pe care il vad. Apoi spatele unei femei ce se misca pe ceva ce pare a fi prietenul meu. Primul meu instinct este sa ma intorc cu spatele si sa pun mana la ochi. Sunetul facut de punga la miscarea brusca ii face pe cei doi sa constientizeze ca e cineva in camera. Se intorc spre mine speriati si pesemne sar din pat, deoarece cand ma intorc ea este cu cearceaful in coltul opus al camerei si el, in toata splendoarea lui, da speriat din maini si imi spune "Nu e ceea ce pare! Iubito, ea e nimeni". O scena comuna intr-un film de mana a doua.

 Simt cum creste furia in mine si ma aud urland "Prostule!". Arunc punga spre el si reusesc sa il lovesc in oua. Cand se lasa pe vine cu lacrimi in ochi, privirea imi cade asupra ei, care speriata imi spune stins "Nu am stiut...". "Curvo!" si ma indrept hotarata spre ea, cu gandul de a o parui pana o las cheala. Deodata imi sare el in fata, ma prinde de maini si incepem o mica lupta, in care sansele sunt de partea mea, avand in vedere ca am unghiile lungi si el este dezbracat. Imi aduc aminte de copilarie si recurg la cea mai veche metoda de a bate un baiat. Ridic genunchiul si ii aplic inca o lovitura la oua, fapt ce il doboara tinandu-si strans in maini pretioasele. "Sper sa ti se umfle si sa cada" ii urlu in timp ce revin la targetul initial, si anume acela de a lasa un semn si pe pisicuta din colt. Insa, il aud scrasnind printre dinti "Nu e vina ei". 

Ma opresc. Cuvintele astea ma obosesc intr-o clipa. In locul urii de mai inainte, simt frig si pustietate. Nu plang, pentru ca nu vreau sa ii dau satisfactia de a ma vedea doborata, in schimb imi indrept spatele si cu o voce ce nu pare a mea ii spun cu un zambet amar pe fata "Ai dreptate. Nu e vina ei." Ma uit in jurul meu si ma intreb ce e de facut. Nu stiu de ce, ma aplec si iau punga pe care am aruncat-o mai devreme. Apoi ma indrept spre usa. In prag, ma opresc, caut in geanta cheia si o scot. Alaturi de ea, se agata si 1 leu. Destinul asta. Le arunc pe ambele pe jos si cu ironie in ochi si zambetul in continuare pe buze le spun : "Nu mai am nevoie de cheie si .. leul ti-l las pentru prestatia din ultima perioada! Bucura-te de el fato, ca e tot o splendoare".

Cu capul ridicat si orgoliul putin sifonat, ma gandesc ca sometimes one is far more better than two!