Desi in acest moment ar trebui sa raman ingropata in muntele de foi ce incearca sa imi explice cu ardoare ce inseamna virtualizarea, eu o sa folosesc momentul de repaos pe care mi l-am permis pentru a mai scrie ceva pe blogul atat de drag si totusi atat de evitat in ultima perioada.
Am vrut sa scriu si in alte zile, aveam si cateva fraze in cap ce, pe masura ce ma apropiam de laptop, intrau intr-un con de umbra, iar cand ajungeam la momentul "postare noua", erau total de negasit. Ba voiam sa mai adaug ceva la Valentine's Don't, ba voiam sa scriu o chestie despre bunele maniere pe care ar trebui sa le aiba un tip pentru a fi demn de atentie (:))) desi eu as cam fi atenta la tot ce misca), ba voiam sa ma mai fac putin de bascalie povestindu-va cine stie ce moment penibil din viata mea... Dar din pacate, in aceasta sesiune nu am avut decat ochi pentru coli. Goale, scrise, virtuale, reale. Fraze ce descriu cine stie ce echipamente input/output, multe imagini cu ce o sa trebuiasca sa facem, multe carti despre ceea ce ar trebui sa stim. Nervi, unghii roase, buze muscate, topait pe hol si alte asemenea gesturi prevestitoare de examen. Cred ca orice student interesat de scoala trece prin ceea ce spun eu aici. Si eu inca imi doresc multeeee!!
Care este diferenta dintre facultate si master? Acum imi place la nebunie sa vorbesc despre ceea ce fac! Cand vad ce pot sa realizez, inima incepe sa imi bata cu putere si un sentiment de reusita imi invadeaza fiecare por; parca imi vine sa fac ture si dansuri de victorie cand observ ca am facut o animatie reusita!! Mai ceva ca un copilas care a gasit comoara ascunsa sub pat sau care a primit cadoul de Craciun!
Si mai nou, am inceput sa citesc si o carte istorica "Semnul lui Attila" scrisa de Guido Cervo. Cand am cumparat-o, ma asteptam ca numele de Attila sa apara in carte doar ca o trimitere catre celebrul conducator hun, si sa fie o poveste despre un politist trecut de prima tinerete care incearca sa isi cucereasca personalitatea pierduta din cauza dependentei de droguri sau a mitei mult prea mari. M-am inselat! Si ce bine am facut! Este povestita chiar razvratirea hunilor impotriva romanilor si implicarea burgunzilor in aceasta lupta doar pentru a scapa de salbaticia mercenarilor. Sunt extrem de prinsa de aceasta carte si zabovesc ceva timp la masa pentru a reusi sa citesc cat mai mult din ea (este momentul cel mai prielnic pentru a o citi, avand in vedere ca astept cu ceva timp). Astazi m-a uimit descrierea odioasa facuta hunilor. Oameni hidosi care isi purtau pe fete si pe corp semnele bataliilor la care au luat parte. Poate dupa ei i-au realizat pe trolii care s-au luptat in "Stapanul Inelelor", pentru ca numai ei imi veneau in minte la descrierea autorului despre huni :P
In orice caz, va recomand sa cititi cartea!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu