Angajament! 2

Continuarea povestii Corinei :
Fiind in Romania, contractul pe care l-a semnat pe perioada de proba a fost unul de suprafata, ce probabil nu a fost atins de alte maini decat cele ale secretarei. Desi ar fi trebuit sa existe 3 exemplare ale acestuia, dintre care unul sa ii fie inmanat ei, Corina nu a primit nici macar un servetel cu logo-ul barului.
Cand s-a intors de acasa, Corina l-a sunat pe patron. Acesta a inceput sa se balbaie la telefon
"Eu.. eu .. ti-am spus de la inceput ca am doua.. doua reguli. Sa nu fiu furat..."
"Domnule, ma acuzati de furt? Ca nu inteleg! Ce legatura are asta cu banii pe care ar trebui sa ii iau pe zilele furate??"
"Lasa-ma sa termin! Am spus ca eu am doua reguli : Sa nu fiu furat si sa nu plece nimeni fara sa imi dea un preaviz de o... de o... saptamana!"
"Pai domnule..."
"La..la..lasa-ma sa termin.. Eu am doua reguli : Sa nu fiu furat si... si ... fara preaviz nu! Hai sa vorbim fata in fata..."
Nu intelegea ce se intampla si care este problema patronului. Totul era atat de simplu. Calculul fusese facut, trebuia sa primeasca atatia bani. Ce mai era de vorbit?
S-a dus cu inima indoita, insa voia sa clarifice tot ce era de clarificat cu patronul respectiv. Sa ii dam si un nume. Gabi. Gabi i-a explicat Corinei ca el este nemultumit de felul cum a plecat ea, ca trebuia sa ii dea un preaviz, ca trebuia sa fie mai exacta, ca nu trebuia sa se implice daca nu era hotarata. Si apoi i-a spus sa vina a doua zi dupa bani.
Zis zi facut. A doua zi, s-a prezentat la local. Gabi era de negasit. Le-a explicat fetelor de acolo ce vorbise cu o seara inainte cu Gabi si le-a spus decizia acestuia de a veni la bar si de a lua banii. Ospataritele, stiind ca este fata serioasa si vazand ca patronul nu raspunde la telefon, s-au hotarat sa ii dea banii.
Corina s-a dus acasa, multumita de faptul ca si-a primit banii si jurandu-si ca data viitoare va fi mai atenta. Insa seara, a inceput nebunia. A primit telefon de la barmanita care i-a dat banii ce ii spunea sa aduca banii inapoi, deoarece nu trebuia sa ii dea. La inceput nu a inteles care este problema, insa pana la sfarsitul conversatiei, a realizat ca problema era decizia eronata a barmanitei de a-i da banii fara acordul lui Gabi si ca aceasta era amenintata cu concedierea si cu retragerea banilor din salariu.
Cel mai bun lucru de facut era sa o calmeze pe gagica si sa vorbeasca cu Gabi.
Il suna si dupa multe incecari acesta raspunde. Avea vocea ridicata cu cateva octave si vorbea destul de balbait.
"Nu trebuia sa iti dea nimic... nimic..."
"Poftim?"
"Nu a avut acordul meu.. sa iti dea... ai auzit?? Nu a avut! Nimic!"
"Domnule, nu inteleg care este problema mea!"
"Nu a avut acordul meu sa iti dea BANII!"
"Sa inteleg ca d-voastra m-ati chemat astazi in bar pentru ..."
CLICK.
"Alo.... ..."
Corina se uita la telefon si se intreaba oare ce s-a intamplat. Il suna iar. Dar de data aceasta, Gabi nu mai raspunse.
Dupa 5 minute suna iar barmanita sa ii spuna sa aduca banii. "Dar nu am terminat de vb cu Gabi"
"Aaa m-a sunat pe mine si mi-a spus ca este prea nervos ca sa mai vorbeasca cu tine"
"...."
"Deci te astept cu banii, deoarece nu mi se pare corect ca pentru bunavointa pe care am aratat-o sa iti platesc eu salariul. Da? Merci din suflet"

Aceasta este povestea reala a unei cunostinte. Este foarte pacat ca ne lovim de astfel de situatii la inceput de drum.