Stire : Flinstone... here we come!

Nu ca ar fi un lucru rau! Aceasta masina  este o inventie extrem de interesanta, creata de Charles Greenwood, masina ce ar avea raspunsul la 2 din cele mai mari probleme ale omenirii! Petrolul si ... obezitatea! Hei! Nu radeti!. Practic miscarea facuta de om (asemeni celei de la canotaj) este transformata in energie de rotatie. Alternativ, este integrat un motor ce ajuta la deplasarea masinii cand aceasta este operata de o singura persoana! Voila! Ne putem duce la magazin dand din maini si nu din picioare, si dupa cum puteti vedea din videoclipul de mai sus, mergand destul de repede! Ce sala fetelor, ce greutati baietilor, haideti sa fim eco si sa ne cumparam masina viitorului ;)!

There I go... on the market again!

Amy Winehouse - Moody`s mood for love

Bat usor ritmul in masa si misc capul zambind la melodia ce canta in casti. Nu este chiar asa greu sa stai singura la o masa si sa te bucuri de o cafea. Am si cartea la mine, dar m-am indragostit de melodia asta si nu ma pot opri din a o asculta. Cum sa citesc despre razboi, barbari si atrocitatile pe care le faceau pe vremuri, cand in urechi imi suna o voce frumoasa si ma indeamna sa iubesc. Cum??? Mi-am ales si locul de langa geam, pentru a ma putea uita la oamenii ce trec lenes sau dimpotriva mult prea grabiti si a-mi imagina cu ce se ocupa si ce ii aduce pe strada la ora asta. Multi s-au asezat pe banci pentru a fura razele slabe pe care le arunca soarele. Trebuie sa vina primavara! Nu mai e mult! O simt deja in aer si simt cum si buna dispozitie imi creste pe masura ce se lumineaza afara.

Aud o voce langa mine care spune ceva, insa ma gandesc ca poate este cineva care s-a asezat la masa de langa si intorc capul doar de curiozitate. In fata mea, un el, se uita fix la mine si amuzat imi face semn sa scot o casca. Uitandu-ma in jurul meu, apoi in spate, ridic un deget spre chipu-mi gingas pentru a fi sigura ca despre mine vorbeste. Tipul incepe sa rada de'a binelea si imi face un semn din cap ca da. 

"Da?" il intreb inca o data dupa ce scot castile din urechi.

"Da" imi spune el linisitit si aratandu-mi un scaun ma intreaba daca "Pot sa ....?"

Aaaaa!! D'aia ma punea sa imi scot castile din urechi! Ca sa imi ceara un scaun! "Mda... poti!" ii spun zambitoare si totusi un pic cam dezamagita.

Tipul trage de scaun si apoi se aseaza pe el "Este cel mai bun loc pentru a privi la ce se intampla afara! Nu pari genul care ar citi "Semnul lui Attila", poate mai degraba ceva mai romantic".

Surprinsa de faptul ca s-a asezat la masa, imi ia ceva secunde sa reactionez. Si desigur, cand reactia vine nu este cea care trebuie "De ce? Am fata de Sandra Brown?" ii spun ridicand o spranceana.

"Nuu.. Scuza-ma, nu am vrut sa zic romantic in sensul ala. Si Sandra Brown e departe de a fi romantica! Este siropoasa cu tente porno!"

Incep sa rad, deoarece exact aceasi parere o am si eu despre respectiva scriitoare. "Mda. Mai bine de atat nici ca ai putea-o spune! Nu sunt nici o cititoare romantica. Imi plac mai mult povestile de capa si spada. Sau poate cartile de buzunar haioase. Sau poate thrillerele. Ooo si cele politiste..."

"Observ" imi spune aratand spre cartea mea. "Asta in care dintre departamentele mai sus mentionate ar intra?"

"Hmmm... Nu prea intra niciunde" ii raspund prompt. "Este o carte pe care am cumparat-o la reduceri si mi-a trezit interesul titlul. In prima faza cand am vazut ca are tente istorice am aruncat-o intr-un colt al incaperii si sincer, daca nu mi se terminau cartile din biblioteca, acolo putrezea. Insa dupa ce am inceput sa o citesc ca lumea, realizez ca este o carte extrem de interesanta. Plus ca mai invat si istorie din ea. O batalie foarte" ... si ma opresc. Clar am emotii, pentru ca altfel nu as vorbi in continuu  ca o moara stricata. De cate ori se intampla sa mi se aseze un tip fain la masa? Noroc cu vocea din interior ce mi-a soptit ca daca vreau sa mai ramana la masa omul asta, as face bine sa pun pauza.

"Continua" imi spune el, apropiindu-se de mine si privindu-ma interesat.

"Mai bine spune-mi ce carti iti plac tie" incerc sa fac in asa fel incat sa predau stafeta.

"Termina si dupa aceea iti povestesc si eu..." imi spune el dand ceasca de cafea la o parte.

Deci elimina singurul obstacol care l-ar putea proteja imaginar si sta cu palmele deschise, nu stranse in pumn  si mainile nu sunt incrucisate. Ieeei!

"Bine, bine" si gadilata in orgoliu stiind ca este interesat de ceea ce spun imi continui ideea despre carte. Dupa 20 minute o si termin. "E randul tau acum"

"Pai imi place..."

Dupa vreo 2 ore, tipul ma intreaba ce fac a doua zi.

"Pai... depinde cand anume" ii raspund gandindu-ma ca trebuie sa ma epilez pe picioare, sa imi aplic masca de par, sa imi cumpar o crema de corp ca mi s-a terminat, sa imi iau si alt parfum ca asta parca e prea puternic. 

"Pai tot pe la ora asta!"

"Hmmm... nimic in mod special!"

"Ce ai zice ca maine sa avem o prima intalnire!"

Nu stiu ce sa ii raspund, asa ca dau din cap. Shit! Oare trebuie sa ma trezesc cu noaptea in cap sa ajung la timp? Shit, shit, shit! Si oare maine sa vin cu blugii sau in fusta? Tocuri fato! Si clar epilatul!! SHIT!!

"Si mai am o idee! Maine, sa facem schimb de carti! Sa-mi aduci o carte ce crezi ca mi s-ar potrivi si sa iti aduc o carte ce cred ca ti s-ar potrivi"

Nu-mi vine sa cred!! JUR! Cine este tipul care sta in fata mea? De unde a aparut? Unde a fost pana acum? 

"Ce zici? E ok?"

Doamne Dumnezeule, cu siguranta are vreo problema! E pe moarte! Sau are o familie! Il asteapta copii acasa! Sau de fapt e schiop... Nu ca ar fi o problema cu asta, dar de ce s-ar uita un tip asa de dragut la mine. Si un tip care are si gandirea asta!! De ce?? Ce am facut sa merit asa ceva?

Iar dau din cap a da, dar cuvintele refuza sa isi faca loc printre buze.

"Pai atunci este un date! Da? Maine la ora asta exact aici! Te astept cu cartea!"

Se ridica si imi ia mana intr-a lui. 

"Te rog nu o pupa! Te rog nu o pupa!!" imi spun intr-una in minte, deoarece prefer o strangere calduroasa de mana unui sarutat de mana! Insa departe gandul asta de tip, deoarece buzele lui nu se indreapta spre mana mea, ci chiar spre fata mea.

Inima imi bate cu putere si totul devine "slow motion" in jur. Hello!! Abia ne-am cunoscut de cateva ore, abia stiu cum te cheama si crezi ca o sa ne sarut.. Ce buze frumoase are!! Si uite ce nas drept si perfect. Si ... Revino-ti!! Nu il cunosti! Ai tampit? Cum sa te pupi asa cu toata lumea care ti se aseaza la masa! 

Intoarce obrazul! 

Saruta-l!

Intoarce obrazul! 

Saruta-l!

Intoarce obrazul! 

Saruta-l!

Intoarce obrazul! 

Saruta-l!
Dupa cateva milisecunde de lupta interioara, cand totul revine la normal si buzele lui mai au putin pana imi ating fata, eu intorc capul si in locul unui sarut patimas (dream on, baby!) primesc un pupic pe obraz (norocul tau ca nu a scos limba!).
Sa vedem ce o fi si maine!

Alb-Negru

Goran Bregovic - Black Cat White Cat

Stau tolanita in pat cand aud vecinii de la camera de langa care ies distrati pe hol. Ma uit cu jind la castile care se afla pe masa, dar sila este prea mare si incerc sa ma uit la film, desi ii aud vorbind de parca s-ar afla langa mine si nu ne-ar desparti o usa. Rad zgomotos si bat din palme. Ciudat, ma duce cu gandul la maimutelele pe care le-am vazut intr-un film, in care acestea erau comparate cu femeile. Da, un misogin extrem s-a gandit la asta, deoarece un om normal daca ar sta alaturi de mine acum, ar ajunge la concluzia ca e gresit sexul pe care l-a asemuit.

"Cioaro, iesi afara" se aude vocea ragusita a unuia si rasul infundat al celorlalti. Incruntata, pun pauza filmului si  ma asez normal in pat, ciulind urechile. Poate o fi porecla stupida a unuia dintre ei. Din pacate nu! Ii aud batand cu putere in usa colegilor de la cealalta camera, in care locuiesc 2 baieti negri din Nigeria, batand dupa cum spuneam si urland "Cioara, nu auzi? Nu intelegi romana? Prostule! Cioara, ce cauti in Romania daca nu stii romana?". Simt cum un val de furie creste in mine si incep sa tremur adunandu-mi totusi curaj pentru a iesi afara. Pana la urma, oricat de multi or fi si oricat de beti, s-o gasi unu sanatos care sa nu ii lase pe ceilalti sa ma bata, nu?. Cand sa pun mana pe clanta, se aude usa nigerienilor deschizandu-se si vocea calma a unuia dintre ei "What's up man?". 

"Da'te dracu de prost, ce cauti cioroiule in Romania?" isi continua mai sus mentionatul idiot ideea.

"I can't understand what you say!" se aude dinspre vecin si dupa glas nu pare nicidecum intimidat de baietii stransi gloata la usa lui.

"Da'l dracu ma, nu vezi ca e prost" intervine unul dintre romanasii perfecti, vazand probabil ca idiotul se incinge si probabil sare la bataie. 

"Ai dreptate! Cioara ordinara, mars la tine'n tara!" incepe sa cante idiotul si alaturi de ceilalti intra in camera.

Ma uit la clanta pe care o tin in mana si ma intreb de ce trebuie sa fac parte dintr-o asemenea natie? Imi vine sa plang cand ma gandesc ca se presupune ca am evoluat atatia ani si multi dintre noi sunt de fapt inca la acelasi stadiu mental ca al unui taran rasist care nu facea deosebirea intre un om si o lopata, ba mai mult credea ca lopata ii este mai de folos decat omul. 

De ce se presupune ca am ajuns la democratie daca inca sunt atat de blamati negrii sau alte natii mai colorate decat noi? In caminul in care stau, negrii sunt vazuti ca niste oameni galagiosi a caror mancare pute. Eu ii am langa camera mea si va spun sincer ca de multe ori, vecinii mai sus mentionati sunt mai galagiosi intr-o seara decat au fost nigerienii de cand m-am mutat! Si mancarea lor pute? Dar cand se prajeste ceapa noastra cea de toate zilele sau carnatii sau ficateii? Astea nu put, pentru ca sunt romanesti? Sau cum?

Sper ca intr-un viitor apropiat sa nu mai judecam atat de mult oamenii dupa culoarea pielii, dupa faptele lor!

Two is better than one?

Boys Like Girls - Two Is Better Than One (Feat. Taylor Swift)

Sunt fericita. In sfarsit! Ma intorc de la scoala, in care ma regasesc cu totul, si ma indrept spre ceea ce cu siguranta este jumatatea mea. Ok, stiu ca spun vorbe mari, pentru ca ne intalnim exclusiv de prea putin timp, dar  cine zice ca trebuie sa astepti o perioada mare pentru a-ti declara tie personal ca in sfarsit ai gasit ce cautai? Si pana la urma, cand pe legatura de chei pe care o porti cu tine se gaseste si o cheie catre apartamentul lui, spuneti-mi naiva, dar pentru mine este motiv indeajuns de puternic sa ma gandesc la el ca la jumatatea mea! In orice caz, plimbarea mea spre casa este o placere desavarsita. Parca plutesc! Imi vine sa imbratisez pe toata lumea si sa ii iau pe toti la dans. Ca in filme. De obicei nu sunt asa entuziasmata, dar de data asta am zis sa nu ma mai gandesc atat de mult la consecinte si sa ma arunc cu capul inainte. Se pare ca asta trebuia sa fac de la inceput! Daca ma obisnuisem sa suflu in iaurt, nu mai mancasem o ciorbita calduta de mult, si acum ma imbat cu savoarea ei atat de delicioasa.

Avand in vedere ca am avut o zi mai scurta la scoala, m-am hotarat sa ii pregatesc o surpriza. In punguta am frisca, ciocolata topita si perechea de tanga pe care am pastrat-o expres pentru o ocazie speciala. Bag mana in geanta si ca de fiecare data, ma holbez putin la chei. Este totusi prima oara cand cineva imi acorda aceasta onoare. Permisiunea de a strabate locasul personal, de fiecare data cand ai chef, este cel mai important pas al unei relatii. Si in sfarsit, am primit-o si eu. Cu zambetul pe buze, deschid usa si desi stiu ca el nu este acasa intru pe varfuri. Poate din cauza paranoiei pe care o am vizavi de locurile care nu sunt ale mele. Inchid usa usor si ciulesc urechile spre dormitor de unde se aud niste sunete. Din 2 una : ori a uitat televizorul deschis cand a plecat, ori lenesul nu s-a dat jos din pat. Desi ma astept sa fie prima supozitie, in sine mea sper sa fie a doua. 

Imping usa de la camera si o claie de par brunet este primul lucru pe care il vad. Apoi spatele unei femei ce se misca pe ceva ce pare a fi prietenul meu. Primul meu instinct este sa ma intorc cu spatele si sa pun mana la ochi. Sunetul facut de punga la miscarea brusca ii face pe cei doi sa constientizeze ca e cineva in camera. Se intorc spre mine speriati si pesemne sar din pat, deoarece cand ma intorc ea este cu cearceaful in coltul opus al camerei si el, in toata splendoarea lui, da speriat din maini si imi spune "Nu e ceea ce pare! Iubito, ea e nimeni". O scena comuna intr-un film de mana a doua.

 Simt cum creste furia in mine si ma aud urland "Prostule!". Arunc punga spre el si reusesc sa il lovesc in oua. Cand se lasa pe vine cu lacrimi in ochi, privirea imi cade asupra ei, care speriata imi spune stins "Nu am stiut...". "Curvo!" si ma indrept hotarata spre ea, cu gandul de a o parui pana o las cheala. Deodata imi sare el in fata, ma prinde de maini si incepem o mica lupta, in care sansele sunt de partea mea, avand in vedere ca am unghiile lungi si el este dezbracat. Imi aduc aminte de copilarie si recurg la cea mai veche metoda de a bate un baiat. Ridic genunchiul si ii aplic inca o lovitura la oua, fapt ce il doboara tinandu-si strans in maini pretioasele. "Sper sa ti se umfle si sa cada" ii urlu in timp ce revin la targetul initial, si anume acela de a lasa un semn si pe pisicuta din colt. Insa, il aud scrasnind printre dinti "Nu e vina ei". 

Ma opresc. Cuvintele astea ma obosesc intr-o clipa. In locul urii de mai inainte, simt frig si pustietate. Nu plang, pentru ca nu vreau sa ii dau satisfactia de a ma vedea doborata, in schimb imi indrept spatele si cu o voce ce nu pare a mea ii spun cu un zambet amar pe fata "Ai dreptate. Nu e vina ei." Ma uit in jurul meu si ma intreb ce e de facut. Nu stiu de ce, ma aplec si iau punga pe care am aruncat-o mai devreme. Apoi ma indrept spre usa. In prag, ma opresc, caut in geanta cheia si o scot. Alaturi de ea, se agata si 1 leu. Destinul asta. Le arunc pe ambele pe jos si cu ironie in ochi si zambetul in continuare pe buze le spun : "Nu mai am nevoie de cheie si .. leul ti-l las pentru prestatia din ultima perioada! Bucura-te de el fato, ca e tot o splendoare".

Cu capul ridicat si orgoliul putin sifonat, ma gandesc ca sometimes one is far more better than two!

Goodnight!

Ma apropii de caminul in care stau si deja mi-am format un instinct prin care numar geamurile de la parter, ajung la geamul camerei mele si observ daca e lumina aprinsa sau nu. Nu e. Oftez si incetinesc pasul, de parca asta ar insemna ca in cele cateva secunde pe care le mai am pana la usa poate se intampla ceva si nu va trebui sa intru. Nu se intampla nimic. Descui usa si intru in micuta incapere. Patul nefacut si gol, laptopul lenes pe scaun, vasele uitate pe masa si hainele imprastiate peste tot. Dezolant! Ceva trebuie sa se schimbe! Oricat de mult as sta plecata, tot aici ma intorc si cred ca asta este problema. Ma arunc in pat si reusesc sa ma lovesc de cartea lasata langa perna. O julitura in frunte imi mai trebuia. Ma intorc pe spate, deschid laptopul care nu se grabeste sa ma intampine cu imaginea-i vesela si intr-un tarziu dau drumul la muzica. Acum nu-mi mai ramane decat sa fixez peretele pana imi voi face planul pe seara asta.
Ar trebui sa am un el pe care sa il chem sa alunge monotonia. Sa il sun inainte sa ma intorc acasa si sa imi faca o surpriza. Sa ma astepte cu un pachet KFC pe masa si o sticla de bere in mana, spunandu-mi ca daca mai stateam mult apela la berea mea. Sa ma sarute pe frunte si sa imi dea o palma peste fund. Sa nu ma lase sa ma schimb, spunandu-mi ca blugii vin prea bine pe mine, si sa ma enerveze ciupindu-ma de solduri.
Mi-e dor sa impart cu cineva patul asta prea mic... Ceva trebuie sa se schimbe!
Si totusi, un film prost si o ciocolata pot schimba orice! De fapt, cu o ciocolata sunt sigura ca poti salva lumea! Pana data viitoare ;), goodnight!

Romanii au muzica in vene!

Vezi mai multe pe Romanii au talent

Nu as fi facut o postare despre Romanii au talent, insa cand am dat de video-ul urmator nu m-am putut abtine! E prima oara cand vad in Romania asa ceva si sunt super incantata ca vad un crew prin ale carui vene curge sange romanesc. Or mai fii si altii, nu contesc, dar spre deosebire de "baletul" pe care au inceput sa il practice baietii ce la un moment dat se dadeau mari "breakdance-ri", vad si eu ceva nou pe piata! Bafta baieti si asteptam si alte asemenea prestatii!

P.S : si ritmul de la piesa lui Don B imi place, pacat ca foloseste numai cuvinte malitioase, ca altfel m-as fi declarat incantata ;).
P.S.S : am adaugat si video, dar repet : CUVINTE MALITIOASE! :D


 

Ruj rosu...

Janis Joplin - ''Little girl blue''

Imi analizez (?!?!?!) trasaturile in oglinda si ma intreb ce imi lispeste. Parul lung pana dupa umeri, de culoarea toamnei tarzii, imi incadreaza ochii mici verzi a caror nuanta o pot cuceri oricand pe cea a marii furtunoase, nasul  este mult prea mic din fata si mult prea mare din profil, buza de jos putin mai groasa ca cea de sus, fata patratoasa dar nu intr-atat incat sa deranjeze, urechile nici prea mari, nici prea mici. Riduri foarte fine incep sa se formeze in jurul gurii, si cred ca acest lucru nu se datoreaza varstei, ci multelor zile petrecute razand din suflet. Nu sunt deranjante, ba chiar cred ca imi adauga o aliura mai elevata. Sprancenele nu sunt groase, ca ale unui bibliotecar trecut de vreme si uitat cu nasul in carti, dar nici linii perfect conturate ca ale unei domnisoare abia iesite de la coafor. Se incadreaza perfect in fata mea. 

Imi trag buzele inspre obrazul stang si la unison spranceana stanga se ridica, formand un V intors, dezvaluindu-mi o noua fata. Imi stramb gura si in partea cealalta, spranceana insa nu se mai modifica dupa buze, si cand observ ce iese incep sa rad singura in fata oglinzii. Imi tugui buzele si ridic sprancenele, imi largesc zambetul si imi pun mainile pe obraji. Ce lipseste oare? Ma intorc catre calculator si ma gandesc ca daca m-as aseza la el, ar insemna sa incep iar sa invat, si desi mai e atat de putin, nu mai vreau. Ma asez pe pat si imi ridic picioarele sprijinindu-le de placa de deasupra patului, cand realizez ce mi-ar trebui.
Rujul rosu. Rujul rosu care te face sa te simti sexi indiferent de locul in care te afli si indiferent de ce porti pe tine. Rujul rosu care iti intoarce zambete, si acelasi ruj rosu pe care l-am sters cu ura cand ceva nu a mers bine, lasand urme pe toata fata. Uff... Trebuie sa imi cumpar un ruj rosu!

Later edit : poate primesc cadou un ruj rosu :))) ca si asa vine luna aia ... in care cica ar trebui sa primim multe flori... Sa speram ca nu mai omoara nimeni flori pentru mine! :P

Dreams can come true!

Si totusi, lasand ipocrizia la o parte, cati dintre noi nu isi doresc un partener? Ok, nu credem in dragoste, dar credem in a avea langa noi pe cineva. Fie ca este vorba de cineva pe care sa sunam in miez de noapte, cineva la care sa ne plangem, cineva pe care sa luam in brate si cineva caruia sa ii zambim, cineva care sa ne faca sa radem si cineva in care sa avem incredere. Parca as descrie un prieten foarte bun, insa stim cu totii ca este o mare diferenta intre un prieten si un iubit. Pe al doilea esti mai gelos :))).

Un iubit/o iubita este omul cu care te vezi peste cativa ani. Sau poate altii vad acest iubit ca omul cu care isi pot cumpara o casa si investi in viitor, poate chiar pot face cativa copii, omul cu care sa cunune si alaturi de care sa se duca la chefuri ale firmei, in orice caz, iubitul/iubita asta it's a must. 

Intrebarea este : cum stii care este persoana potrivita? Sunt sigura ca nu sunt singura care s-a ars in incercarea de a-si gasi partenerul, si inca eu m-am ars usor, sunt atatea persoane inselate pe lumea asta, batute, sau asupra carora s-au infaptuit cine stie ce alte atrocitati, cauzate de o persoana in care au avut incredere. Cum poti gasi aroma buna, daca esti prea preocupat sa sufli si in iaurt? Pe vremuri, femeile erau multumite de barbatii care, desi le tratau ca pe niste animale de companie cu care si-o mai trageau din cand in cand, le mai dadeau ceva de mancare si nu le lasau semne dupa batai. Daca mai primeau si un culcus intr-o incapere incalzita insemna clar ca erau iubite. Dupa multi ani de evolutie, am ramas doar cu frica de a fi ranite. Iar la barbati, daca inainte nu isi aratau sentimentele, acum dupa atatia ani de evolutie cand relatiile nu se mai bazeaza pe contacte "primare" (masa, sex, bataie) si cand trebuie sa munceasca pentru o femeie (nu mai sunt indeajuns cativa cai) ba mai mult sa o respecte, mai au parte si de riscul de a ramane cu buza umflata. Ca atare, ne intoarcem la aceasi frica pe care au mostenit-o si barbatii. Practic, dupa acest mic rationament, suntem o mare de frica.

Dar asta nu inseamna ca atunci cand ni se pare ca suntem atrasi de cineva sa ne lasam prada fricii si sa o luam la fuga ca niste caini batuti de soarta. Nuuuu. Noi ne aruncam cu capul inainte! Intotdeauna.

Si asta pentru ca, desi suntem o mare de frica, niciodata nu ne pierdem speranta. Oricat de mica si iluzorie ar fi aceasta, o speranta este echivalenta cu insasi esenta de a trai. Totul va fi bine, este motto-ul general si ce-i drept, fara un astfel de motto, Pamantul ar fi locuit doar de maimute, pentru ca noi restul ne-am sinucide! 

Cred ca, ce vreau sa spun din postarea asta, este ca indiferent de cat de stupida pare dragostea asta,  important este sa o incercam. Sa nu renuntam la primul semn negativ si sa nu ne ascundem in indiferenta. Daca am primit o palma de la viata, sa nu ramanem etern blocati si sa nu analizam totul pornind de la acea palma. Sa nu il invinovatim viitorul de faptele trecutului. 

Peace, love and lots of money :))) and never forget : Dreams can come true!

  
Am atasat aceasta melodie, deoarece am ascultat-o la filmul "500 days of Summer", iar melodia apare intr-o secventa in care ma regasesc intru totul :D . Dupa un eveniment mai important pentru mine, merg pe strada cu un ranjet mare pe buze,  in ritm de dans si aproape salutand pe toata lumea :D ..
I am a dreamer, but i'm not the only one!

Love?!?!?!

Mumm-Ra - She's Got You High

 Totul are un inceput, iar acela este prima intalnire. Si cand zic asta ma refer la prima privire pe care o indrepti spre el si realizezi ca acolo este ceva mai mult decat un oarecare. Fie ca este vorba de un necunoscut intr-o cafenea, de un tip cu care abia ai facut cunostinta, de un vechi prieten, inceputul este dat de clipa in care ochii comunica cu omuletul din interior si acesta incepe uneori sa pompeze inima mai tare si sa se joace cu intestinele, iar alteori ataca genunchii si simti ca nu mai ai forta sa te clintesti din loc. 

Daca ti s-a intamplat acest lucru, inseamna ca ai luat caruselul si ai pornit cu rapiditate inspre necunoscut. Inseamna ca te-ai aruncat singura in prapastia nelinistilor, incertitudinilor si sentimentelor contradictorii. Desigur, aceasta calatorie poate avea doua directii primordiale, de care este legat direct acest el "provocator" de situatii :

Situatia 1 : Nu te place! Inseamna ca drumul tau este pavat cu sperante, vise si multe iluzii. Orice privire, orice vorba, orice gest are o multitudine de semnificatii si tu trebuie sa incerci sa o gasesti pe cea reala. Nu o gasesti  si incerci sa te tii cu dintii strans de sentimentele tale, spunandu-ti ca meriti mai mult si cu siguranta o sa vada si el asta, si daca il astepti indeajuns de mult te va vedea si iti va multumi pentru tot sprijinul tau, iar apoi te va lua in brate, te va duce in dormitor si iti va arata ca "happiness comes for those who know how to wait". Hello, este o fantezie! Iti pierzi ani din viata doar pentru a-l privi cum isi gaseste femeia viselor lui, cu care eventual se casatoreste si face o droaie de copii, iar tu... Tu cea care ai fost atat de rabdatoare, o sa ramai cu buza umflata si o sa te intrebi daca trebuie sa te apuci sa strangi de pe acum bani pentru a te insemina artificial si a avea macar un copil care sa te iubeasca asa cum esti.

Ce implica aceasta situatie : ras, plans, iluzii, deziluzii, sperante, dezamagiri, vise, nehotarare, plans, plans, un pupic sau poate doua, plans, neincredere, ras, ras, plans, privit cum gaseste pe altcineva, plans, plans, plans.

Situatia 2 : Te place! Ieeei, soarele a rasarit pe strada ta! Totul e roz, chiar daca urasti culoarea asta de mic copil; pasarile iti canta pe la cap, chiar daca iti este frica de ele; oamenii danseaza in jurul tau, chiar daca le urli din strafundul sufletului "I hate this sooong!". Totul e roz, iar in circul asta, el este numarul principal al serii (al noptii, al diminetii, fiecare cum pofteste!). Iesiri in oras, priviri languroase, zambete din suflet, facut mancare impreuna si murdarit bucataria, facut baie dezbracati la lac si prinsi de gardieni + luat amenda babana, mutat impreuna si uimit cat de mic este apartamentul si ca nu este adevarat ca barbatii au mai putine haine/creme/probleme ca femeile. Si in final, rutina. Patul neschimbat, fata de masa a carei culoare incepe sa se stinga, peretii prea albastrii, cada prea mica, patul prea mare si acelasi loc putin. Si apoi, intr-o zi cu soare sau poate o zi ploioasa, sau poate cand ninge afara, iti intorci privirea de la pereti catre el si stii. Stii ca nu mai este acolo. Intrebarea este : Asta vrei de la viata? Sau poate ar trebui sa strangi bani de pe acum pentru a te insemina artificial si a avea macar un copil care sa te iubeasca asa cum esti.

Ce implica aceasta situatie : fluturi in stomac, iluzii, sperante, vise ras, pupat, sarutat, sex, sex, sex, ras, sex, certat, plans, sex, ras, plans, impartit bani, impartit sarcini, rutina, deziluzii, certat, neincredere, certat, plecat de acasa, plans, plans, plans, sex, ras, inselat, plans, sex, plans, intrebare.

Nu asa sunt toate povestile, nu asa sunt toate ideile, nu asa sunt toti oamenii. Dar inceputul este mereu acelasi. In cazul in care nu vrei sa ai parte de asa ceva, am gasit solutia perfecta : DATA VIITOARE, INCHIDE OCHII!

Today!

Desi in acest moment ar trebui sa raman ingropata in muntele de foi ce incearca sa imi explice cu ardoare ce inseamna virtualizarea, eu o sa folosesc momentul de repaos pe care mi l-am permis pentru a mai scrie ceva pe blogul atat de drag si totusi atat de evitat in ultima perioada. 

Am vrut sa scriu si in alte zile, aveam si cateva fraze in cap ce, pe masura ce ma apropiam de laptop, intrau intr-un con de umbra, iar cand ajungeam la momentul "postare noua", erau total de negasit. Ba voiam sa mai adaug ceva la Valentine's Don't, ba voiam sa scriu o chestie despre bunele maniere pe care ar trebui sa le aiba un tip pentru a fi demn de atentie (:))) desi eu as cam fi atenta la tot ce misca), ba voiam sa ma mai fac putin de bascalie povestindu-va cine stie ce moment penibil din viata mea... Dar din pacate, in aceasta sesiune nu am avut decat ochi pentru coli. Goale, scrise, virtuale, reale. Fraze ce descriu cine stie ce echipamente input/output, multe imagini cu ce o sa trebuiasca sa facem, multe carti despre ceea ce ar trebui sa stim. Nervi, unghii roase, buze muscate, topait pe hol si alte asemenea gesturi prevestitoare de examen. Cred ca orice student interesat de scoala trece prin ceea ce spun eu aici. Si eu inca imi doresc multeeee!! 

Care este diferenta dintre facultate si master? Acum imi place la nebunie sa vorbesc despre ceea ce fac! Cand vad ce pot sa realizez, inima incepe sa imi bata cu putere si un sentiment de reusita imi invadeaza fiecare por; parca imi vine sa fac ture si dansuri de victorie cand observ ca am facut o animatie reusita!! Mai ceva ca un copilas care a gasit comoara ascunsa sub pat sau care a primit cadoul de Craciun! 

Si mai nou, am inceput sa citesc si o carte istorica "Semnul lui Attila" scrisa de Guido Cervo. Cand am cumparat-o, ma asteptam ca numele de Attila sa apara in carte doar ca o trimitere catre celebrul conducator hun, si sa fie o poveste despre un politist trecut de prima tinerete care incearca sa isi cucereasca personalitatea pierduta din cauza dependentei de droguri sau a mitei mult prea mari. M-am inselat! Si ce bine am facut! Este povestita chiar razvratirea hunilor impotriva romanilor si implicarea burgunzilor in aceasta lupta doar pentru a scapa de salbaticia mercenarilor. Sunt extrem de prinsa de aceasta carte si zabovesc ceva timp la masa pentru a reusi sa citesc cat mai mult din ea (este momentul cel mai prielnic pentru a o citi, avand in vedere ca astept cu ceva timp). Astazi m-a uimit descrierea odioasa facuta hunilor. Oameni hidosi care isi purtau pe fete si pe corp semnele bataliilor la care au luat parte. Poate dupa ei i-au realizat pe trolii care s-au luptat in "Stapanul Inelelor", pentru ca numai ei imi veneau in minte la descrierea autorului despre huni :P

In orice caz, va recomand sa cititi cartea!

Rugaciune...

Cobor din autobuz si fara prea mult chef ma indrept spre spatele acestuia pentru a-mi lua bagajele. Nu ma ia nimeni din statie (mda.. sunt fata mare si trebuie sa ma descurc, nu?) si asta nu inseamna decat ca trebuie sa ma organizez astfel incat sa ma pot cara cu ele pana la 4 si de acolo la 5 si de acolo... La naiba! Mereu zic ca o sa sun pe cineva, dar cand vine momentul sa o fac, ma uit in agenda si nu imi sare nici un nume in cap. Si daca totusi ma gandesc la cineva, nu reusesc sa formez numarul pentru ca imi este prea rusine.

Cu mainile incarcate ma tarasc pana la ghiseul de bilete. Acolo toti stau imbulziti de parca s-ar vinde paine calda si nici macar un om nu se clinteste vreun centimetru pentru a-mi face loc. Ma ridic pe varfuri si observ ca automatul de bilete sta singur si parasit asteptand pe cineva sa il bage in seama. "E defect automatul?" intreb destul de tare si singura reactie pe care o primesc este aceea a unei doamne care se uita la mine furioasa. Probabil din cauza ca mi-am lasat geamantanul mare pe piciorul ei. "Ma scuzati" si cu un ranjet de copil mic pe buze incerc sa ma strecor prin multime. Reusind sa lovesc toti oamenii cu cel putin o bucatica din bagajul meu, ajung intr-un final la automat. 

Imi golesc umerii de genti si imi misc putin gatul cand ... "Da si mie 1 leu!! " Intorc capul pentru a vedea cine a vorbit asa ragusit si langa mine se afla un ghemotoc de praf, par incalcit si haine mult prea mari, cu ochii caprui mici si mainile impreunate. Primul gest la vederea ei a fost sa pun mana pe bagaje si sa inchid geanta. Ea si-a continuat poezia mult prea rostita si s-a asezat in fata mea, observand probabil ca ma deranjeaza sa o stiu in spatele meu. "Hai da si mie un leeeu" imi spune ragusit si rugator. Las capul in jos si cand sunt pe punctul de a-i spune sa plece mai aud pe cineva langa ea. De data asta o voce mult mai subtire. Cand ma uit in directia lor, alaturi de fata se afla un baietel  de juma de metru, ale carui mansete de la geaca ii atarna ca unui nebun scapat de la sanatoriu, si al carui fes ii acopera ochii, motiv pentru care copilul tot impinge fara succes fesul in sus. "HAI TEEE ROOOG!" incep sa ingane amandoi uitandu-se cu speranta la mine. Rusinata de gestul meu, continui sa imi apar bagajele si incerc sa bag cat mai repede biletul scuipat de aparat in geanta. Imi aranjez gentile pe umeri si pornesc spre autobuz. Copii ma urmaresc ca niste caini vagabonzi ce au simtit un om, rugandu-ma sa le dau 1 leu... Ciudat. Nu mai cer 10 bani. Probabil si pe ei i-a ajuns criza. 

Ma uit iar spre cel mic, ce incearca sa tina pasul cu noi si abia ca isi mentine echilibrul incercand sa mearga fara a se uita la drum. Ma opresc si bag mana in buzunar. Nu  am decat 10 bani marunti si ii intind catre cel mic. Deja privirea lui este cu totul acaparata de mica moneda argintie si un zambet larg ii apare pe buze. Fetita il prinde pe dupa umeri si asteapta cu sufletul la gura sa ii pun banutii in palma. Cu pumnul strans si zambetul pe buze, imi arunca amandoi un multumesc din varful buzelor si incep sa alerge spre urmatorul calator. 

Eu raman in statie asteptand autobuzul si gandindu-ma daca oare copii astia meritau moneda aia. Adica, daca o vor folosi pentru ei sau acel banut micut isi va gasi loc in buzunarul vreunui parinte alcoolizat sau al vreunui sef de gasca care ii va batea apoi pentru prestatia slaba din timpul zilei.

Valentine's DOn'T!

Maroon 5 - Makes Me Wonder

Si uite asa ma tot gandesc la motive pentru care am atitudinea asta defensiva cand vine vorba de Valentine's Day. Poate are legatura si cu faptul ca de cativa ani incoace pana la sfarsitul lui februarie sunt in sesiunea de examene si atentia nu-mi poate fi focalizata pe o chestie atat de superficiala. Hai sa nu fiu ipocrita, ca la inceputul facultatii nici asupra examenelor nu imi era extrem de focalizata aceasta atentie.. sau imi era. Nu mai stiu sau nu mai vreau sa stiu, dar hai sa nu ma indepartez foarte mult de subiectul principal. 

Intr-un comentariu la postarea precedenta, scria cineva despre cumparaturile absurde care se fac cu ocazia acestei zile. Si are dreptate. Valentine's Day este inca o zi in care romanii invadeaza magazinele pentru a cumpara porcarii si pentru a umple buzunarele comerciantilor de mana a doua care produc animalute odioase de plus, inimoare cu inscriptii stupide (care ar fi amuzante cu alta ocazie) sau cine stie ce alte asemenea confectii care atrag privirea dar care nu sunt cu absolut nimic folositoare. Desigur, in acest moment, intra in actiune patura bogata, care declara cu pieptul aruncat in fata si nasul cat mai sus ridicat, ca in cadrul ei nu se arunca banii pe prostii, ci se cumpara lucruri extrem de folositoare. Dragii mei, da, este foarte folositor un Rolex nou, cand prietenul are o marca poate nu chiar atat de cunoscuta, dar la fel de scumpa, sau da, dragii mei, este foarte folositoare o masina de teren data unei blonde care are deja o decapotabila. Drumurile sunt grele, stiu! Si da! Clar, este o investitie sa te duci la magazine de marca pentru a-ti achizitiona lenjerii intime sexoase, la medic pentru a-ti umfla buzele si la coafor pentru a-ti face freaza si unghiile (de preferinta cu inimioare), pentru ca astea nu le faci pentru Sf. Valentin, ci pentru tine personal. 

Dar hai sa trecem peste toate chestiile astea, ca pana la urma nu am nici masina in fata caminului, nici unghiile gelate si nu am mai vazut interiorul unui coafor de ceva timp! Asa ca vb in necunostinta de cauza. Poate chiar sunt niste investitii pe termen lung, si cu siguranta iti intaresc increderea in sine si imaginea in fata celorlalti! Si poate faptul ca sunt facute in fiecare an de Sf. Valentin aduce noroc.. sau ceva de genu'! Stiti cum sareau aborigenii inainte (cum am auzit in povesti) pentru a veni ploaia? Poate asa e si cu toate pregatelile astea de Valentini! Nu aduc ploaia, stati linistiti, dar poate aduc alte beneficii, if u know what i mean ;)!

Ce mai faceti voi de Sfantul asta al vostru? 

Eu in urma cu ceva ani, am sarbatorit cel mai tare Sf. Valentin ever! Cu gagicile!! Pana la un moment dat, ca apoi ni s-au alaturat baietii! Si uite asa, o gasca de oameni single am sarbatorit si ne-am distrat cat pentru toti cuplatii din lume. Bine, recunosc ca dupa ce au venit baietii am sarbatorit si un Valentin.. Dar de la cap la coada, a iesit totul genial... Daca primesc aprobarea fetelor, o sa va povestesc cum a stat treaba si acolo ;) 

Cred ca o sa o continui si pe asta... mai vedem!

Later edit : Uite ca Adela a gasit si imagine potrivita pentru acesta postare! Din pacate nu suntem sigure de unde este imaginea. Motiv pentru care scriu cat se poate de clar : ACEASTA IMAGINE NU ESTE JUST CATA!! Dar cu siguranta descrie in foarte putine cuvinte ce am scris eu in multe fraze :)))