duminică, 14 august 2011

Cu radacinile-mi in mana, caut pamant fertil... Calatoria 3

05.08.2011

Ma misc usor si realizez ca nu sunt in patul meu. Incerc sa imi intind picioarele, insa nemilosul scaun din fata este mult prea apropiat si reusesc decat sa imi lovesc genunchii. As vrea sa ma intorc, insa mi-e frica sa imi parasesc pozitia care m-a purtat pe meleagurile viselor. Nu am avut nici un vis, dar suna atat de poetic fraza de mai sus. Imi fac curaj si ma intorc. Mare greseala. Sunt toata transpirata, de parca in loc sa dorm as fi alergat toata noaptea. E foarte cald. Mai ales aici in spate unde zici ca autobuzul are reactoare, nu motor.   Din fericire ma trezesc la timp pentru popas. A trecut o zi de cand nu m-am spalat pe dinti sau pe corp si ma simt groaznic. Nu este cea mai buna dimineata. Cobor din autobuz si ma indrept spre baie. Ca intotdeauna este plin, asa ca trebuie sa astept putin afara. Oare unde suntem? Baietii sunt afara si fumeaza o tigara. Nu sunt la fel de veseli ca ieri, insa cu siguranta e de vina dimineata. Mai incerc o data la baie si descopar o tanti cu pasta de dinti. Fara sa stau pe ganduri ma indrept spre ea si o intreb cat pot de politicos (cum ar zice Elena "cu ochi de caprioara") daca nu imi poate da niste pasta de dinti. Alerg dupa periuta (am avut noroc sa-mi pun periuta in ghiozdan, CELE 2 PASTE DE DINTI PE CARE LE AM sunt in bagajul mare pe care nu il pot deschide!!) si ma comport ca dupa rascoala, spal dintii de vreo 10 ori!! 
Ies afara si observ soferii care ne ofera foarte amiabili cate o cafea. Ma uit la Marius amuzata si il intreb daca acum e fericit. "Nu chiar" imi raspunde si apoi incepem sa radem. In pliant ni se ofera cafea pe toata durata calatoriei, in realitate se ofera cafea in dimineata asta si doar 1 cafea. Nu conteaza. 
Incepem iar calatoria. Se vede ca suntem obositi, deoarece nu cred ca exista cineva care a avut parte de un somn odihnitor (desi ca timp, eu am bifat 8 ore in cap). Tragem un pic de conversatii, radem mai fortat, dar inca nu am scapat de sentimentul ca suntem intr-o excursie prin Europa. Uneori ma mai opresc din vorbit si ma uit pe geam. Incerc sa scap de gandurile negre pe care le am. Nu vreau sa constientizez ca am parasit tara, ca ma asteapta un drum lung cu un bagaj mare, ca o sa ajung intr-o tara in care nu o sa stiu limba si in care nu o sa mai pot suna pe cineva pentru a cere o mana de ajutor. Imaginile ce se perinda prin geam nu aduc a alta tara, aduc a Romania mai verde. 
Marius ma bate pe umar si incepe sa imi povesteasca alta patanie de'a lui. Daca ar stii ce bine imi face dezinvoltura cu care trateaza calatoria. Panica din microbuzul de Targoviste-Sebes s-a evaporat instant dupa ce l-am cunoscut. 
Memorez tarile prin care am trecut : Ucraina, Slovacia, Cehia.. si acum Germania. Eu, care nu am iesit niciodata din tara am deja in palmares 4 tari. OK, nu am vizitat nici o tara, dar am trecut prin ele! Ar trebui sa conteze si asta :P
Si uite ca am ajuns si in Germania. Oprim in port si asteptam feribotul. Prima calatorie cu feribotul!!

3 comentarii: