Iarna si-a intrat in drepturi si ca atare totul in jur este alb. Merg pe strada si fulgi mari de zapada imi cad pe nas, iar pe langa mine trec oameni grabiti catre cine stie ce locuri ascunse si bine incalzite. Mai sunt si copii ce se alearga prin zapada si razand fac bulgari firavi pe care nu reusesc sa ii arunce indeajuns de departe. Zambind, admir privelistea de deasupra caselor, marele "Brasov" ce se uita nepasator la schimbarea decorului si norii pufosi care trec pe langa soarele slab de amiaza. As putea sta aici o vesnicie, daca frigul nu mi-ar imbujora obrajii si nu mi-ar sageta urechile. Imi vad in continuare de drum si imi promit sa cumpar o caciula. Curand! Ajung in Piata Sfatului si bradul falnic din centru asteapta nerabdator lasarea serii pentru a putea lumina toata piata. Scena de langa este ridicata, semn ca vor veni curand colindatorii, iar sunetele linistite ale colindelor vor incalzi cu siguranta urechile inghetate ale ascultatorilor.Nu imi place iarna. De ce? Pentru ca este frig si trebuie sa ne imbracam cu o gramada de haine. Pentru ca zapada atat de alba si frumoasa se murdareste, iar de cele mai multe ori ajunge o masa apoasa neagra. Pentru ca zapada "floscaita", din cauza frigului, se transforma in gheata si ingreuneaza astfel mersul pe jos sau cu masina.
Insa... imi place iarna. Pentru fulgii mari de zapada ai primei ninsori si sentimentul de fericire pe care il ai in momentul in care iesi afara si scoti limba pentru a ti se topi cativa pe ea. Pentru invelisul alb ce acopera pamantul innegrit de vreme, si puritatea pe care ti-o inspira privelistea. Pentru bradul de Craciun, luminat cu mii de culori si cadourile Mosului. Pentru cumpana dintre anii si mesajele de la prieteni.
Si totusi... imi place iarna!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu