Dupa vacanta mea prelungita pe alte meleaguri muntene, am revenit acasa, cu puteri noi si energie pe masura (avand in vedere ca acolo singura miscare de care am avut parte a fost pana la frigider si inapoi!). Astfel, am raspuns afirmativ invitatiei de a iesi cu copii mei preferati (Alessa si Tibi) la patinoar, incantata de oportunitatea de a patina (NU, sunt paralela!), de a savura din aerul rece de iarna (mi-a inghetat nasul) si de a petrece niste timp de calitate cu niste persoane foarte dragi mie (va pup inca o data :*).
Si uite asa, la ora 3, m-am afisat in fata tarabei la care se plateste biletul si de la care se inchiriaza patine. In fata mea a aparut un tip foarte scarbit de viata (sa zicem ca il inteleg, era duminica, foarte frig, si el era blocat intr-o cutie de chibrituri, dar NU E VINA MEA!!) care imi intinde biletele ca si cum i-ar intinde niste boarfe unui aurolac. Incerc sa imi abtin grimasa care ameninta sa imi inlocuiasca zambetul senin pe care mi-l aduc copii, si trec mai departe catre geamul de la care trebuie sa imi iau patinele. Acolo, un al doilea tip, se uita foarte ciudat la mine si la copii mei (gen : "What the f**k, are they her kids?") si ma intreaba rapid ce patine vreau, dupa care imi tranteste geamul in nas (bine ca m-am ferit la timp, ca daca as fi intarziat o secunda probabil mi-as fi cules nasul de pe jos!). Desigur ca nu am nimerit patinele Alessei si a trebuit sa ma postez iar in fata geamului ca sa le schimb. Acum al doilea tip, a afisat acelasi dezgust (fata de job, sper!) si s-a pus sa caute alta pereche.
Cu copii incaltati, m-am chinuit sa ajung pe patinoar (a fost a doua oara cand am patinat) si ma asteptam sa ma lipesc de gard pentru inceput, insa in momentul in care am pus patina pe gheata, am realizat ca o sa si raman lipita de gard! Patinoarul nu era curatat (si sincer nu cred ca a fost curatat in saptamana aceea!), motiv pentru care patinele mele nu alunecau deloc pe gheata si am riscat sa imi rup picioarele de cateva ori.
Acum trebuie sa recunosc ca, copii mi-au dat lectii de patinaj, in loc sa o tin eu pe Alessa de mana, ea ma tinea pe mine mai bine, si Tibi aproape ca facea triplu tulup pe langa noi!
Per total, ma bucur foarte mult ca am iesit in oras, dar regret ca nu suntem in stare sa avem grija de lucrurile de calitate pe care le producem. Daca tot avem patinoar, inchiriem patine, si tinem un fast-food pe langa, am putea sa il si curatam!
