La revedere...

Ma uit la telefon cu ardoare, in speranta ca voi trimite semnale telepatice catre tine, imi vei simti gandurile si pasiunea, vei pune mana pe telefon (sau pe volan) si vei face ceva sa ma auzi, sa ma vezi, sa stii de mine.

Nu mare imi este mirarea cand realizez ca sistemul de transmitere a datelor pe cale telepatica este defect. Mergem pe principiul ca atunci cand iti doresti ceva din suflet, slabe sanse sa primesti. Scuza cea mai buna : sunt femeie, visez mult si bine. 

Daca stau sa ma gandesc mai bine, cred ca asa pot defini ce avem. Ce am avut. Eu in expectativa, visand si aberand, tu aiurea, probabil tot visand si aberand. Dar nu la mine, cu mine sau in jurul meu. 

Nici nu stiu cand a trecut timpul. Ca doar a trecut pe langa mine. Cert este ca nu a fost de partea noastra. 

Intotdeauna am blamat oamenii care viseaza relatii la distanta. Dom'le, asa nu merge! Iubire, iubire, dar ochii care nu se vad, se uita. Desigur, trebuie sa te lovesti de un prag, ca sa stii ca e acolo. Eu m-am aruncat pe prag. Am vrut sa vad daca rezista si mi-am luat-o in freza. Ca sa vorbesc in jargoane. Sa nu dramatizam si sa varsam lacrimi in van, iubire mare nu a fost, dar ceva, ceva tot a miscat. 

Si uite-ma acum, lasand la o parte telefonul, ardoarea si dorintele. Simpla si umila. Realizez ca mi-ai facut bine. Tot asteptatul ala m-a invatat ca nu voi primi nimic stand degeaba. Ce e al tau, e pus deoparte si probabil asteptatul in fata unui obiect ce nu misca, te impiedica sa iti vezi de treaba (ar trebui sa iti sune cunoscut!). .

Tot asteptam sa ajung la ura. Sa te urasc. Am citit mult si in unele situatii nu mai gandesti limpede. Am citit ca urmatorul pas este ura. Resentimente. Nu am asa ceva. Probabil ma descarc prin alte metode, care nu implica a printa o poza de-a ta si a-i da foc. A da, a printa! Adu-ti aminte ca nici macar o poza nu avem! Probabil daca as fi avut ti-as fi lasat un gol imens in locul ce ar fi trebuit sa iti tina capul. Daca as fi simtit ura. Asa, e prea mare efortul.

De ce scriu aceste randuri? In speranta ca nu le vei citi si nu vei stii ca situatia ar fi fost alta in alte circumstante, in alt oras, in alta viata.