Via Adrian - Titanya
Inainte de a da drumul povestii pe care, sincer sa fiu, inca nu am ales-o, trebuie sa va spun ca ceea voi face alaturi de „Just Cata” va reprezenta o premiera pentru mine. Nu stiu daca ea a mai facut-o pana acum, insa pentru mine e „for the first time”. Suna romantic, nu-i asa? Si eu m-as gandi la fel si fel de lucruri, insa va rog frumos sa nu va ganditi la chestii interzise minorilor pentru ca nu este acel „for the first time” din piesa celor de la The Script, ci este ceva cu totul si cu totul diferit. Ei bine, pentru a nu va mai tine pe jar, eu si Cata vom face un schimb. Nu va fi un schimb de parteneri pentru ca nu avem (sau, ai Cata ?) si nici de altceva (desi cainele ala de mai sus e dragut, am si eu unul, asa ca...) viu, ci va fi un schimb de bloguri. Cu alte cuvinte, va fi un schimb de postari. Adica eu pe ea si ea pe mine, sau ea va posta pe Titanya (link) si eu voi posta, de fapt postez chiar acum, pe „Just Cata”.
Sincer sa fiu, nu prea am ideea ce va posta ea pe blogul nostru (eu si daninho), insa sunt absolut convins ca va fi ceva super tare si super atractiv pentru toti cititorii. Sa fiu si mai sincer, daca pot sa ma exprim asa, nici eu nu prea stiu ce o sa postez pe blogul pe care „ma plimb” in prezent, fapt pentru care voi face un apel. As apela la cititori, insa asta este imposibil, fapt pentru care voi apela la propria memorie.
Hm...despre ce sa scriu eu oare? Gata, stiu. Voi scrie ceva despre Australia, tara-continent in care am locuit in perioada 2008-2011. Dar ce pot scrie despre Australia pentru a nu adormi cititorii ? Canguri ? Nu. Nu suntem la Animal Planet aici. Kylie Minogue? Neh. Cred ca e satula lumea de ea. Mancarea australienilor ? No. Nici nu vreau sa-mi amintesc de obezii aia! Caldura, plaja, Great Barrier Reef, insule exotice etc ? Nicidecum. Inca e rece in Romania, asa ca nu vreau sa-mi amintesc de faptul ca am renuntat la locul ala ciumeg. Daca nici una, nici alta, despre ce naiba as putea vorbi ? Aaa, gata, stiu, voi vorbi despre „contactele” mele cu civilizatia de acolo, cu oamenii locului, cu strainii veniti in Australia din toate colturile lumii, cu fetele pe care le-am intalnit, cu parerile lor (nu doar a fetelor) despre Romania. Daca toata lumea este pregatita: actiune-motor!
Daca nu stiati, Australia este un fel de magnet pentru absolut toate nationalitatile existente pe Glob. De la americani, sarbi, croati, canadieni, japonezi, chinezi, indieni, columbieni, arabi, argentinieni, coreeni, si lista poate continua la nesfarsit, orice etnie o poti intalni acolo. Ca de obicei, in momentul in care intalnesti un strain, formalitatile se rezuma la un dialog de genul: Where are you from?…I’m from…iar apoi, in functie de caz, conversatia se dezvolta sau..daca nu, se sfarseste printr-un mediocru “Ok! See you next time! (un fel de “pleaca ba de aci ca ma plictisesti”). Spre surprinderea mea, majoritatea persoanele pe care le-am intalnit nu erau total pe dinafara la subiectul “Romania” ( R ), in sensul ca mai stiau cate ceva. Primul strain pe care l-am intalnit a fost… ia sa vedem cine ghiceste…un Australian?-gresit!…un Chinez ? -surprinzator, dar de asemenea gresit. Hai sa nu mai prelungesc tensiunea si sa va spun ca primul pe care l-am intalnit a fost un turc. Da, un turc pe nume Kerem (el isi spunea Kevin). Conform asteptarilor era as la subiectul “R”, nici n-avea cum sa fie altfel avand in vedere ca era microbist. Am intalnit si multi asiatici, foarte multi, impresionant de multi, enorm de multi, incomensurabil de multi…mai dati-mi voi niste epitete ca sunt in pana de idei. Luand-o intr-o ordine aleatorie, imi amintesc ca eram la scoala ( studiind engleza) si tot asa, am dialogat cu o fata din China (numele imi scapa, aspectul nu…cel intelectual) care, la subiectul “R” n-a fost prea la curent dar, avand in vedere “aspectul”, i-am dat nota de trecere pentru ca cel putin stia ca exista aceasta tara. La situarea geografica m-a intrebat daca nu cumva Romania este o tara din Africa ?! si…mi-a fost greu sa neg din prima, dar pana la urma i-am zis: “Nu, nu suntem din Africa…” cel putin nu ca plasare geografica.
Intalnirile mele inter-etnice nu s-au oprit aici si au continuat cu un indian (lu’ asta i-a placut relieful Romaniei), un arab ( stia ca suntem latini), un german ( asta auzise de Shtoia Bucharest), un australian ( asta era prea cult pentru mine…ma luase cu George Enescu), un alt australian ( tipul era intrigat daca a existat sau nu Dracula in Transilvania; nu mi-a parut simpatic si i-am zis DA..a fost, si inca cum) si, cum era de asteptat multi chinezi ( printre cunostiintele lor despre “R” s-au numarat “Haghi”, adica Hagi, Nadia Comaneci sau pretinu’ Dracula).
Ultimul pe lista noilor cunostinte a fost un coreean cam la 35-40 de ani pe nume Lee Sun Park. Asa la prima vedere puteam sa pariez ca habar nu are ca exista Romania pe harta, dar ulterior aveam sa ma insel amarnic. Imi amintesc ca la auzul numelui de “Romania” fata lui pur si simplu s-a luminat. Pe moment crezusem ca “Romania” o fi insemnand ceva in limba lui, de genul “te iubesc” sau stiu si si eu, un alint…Ma gandeam sa fug naibii de langa el ca cine stie ce intentii “prietenesti” are in gand. Pana la urma am riscat si am zis sa continui discutia sa vad incotro…Si nu, nu era de cealalta parte a “baricadei”, ci pur si simplu stia foarte multe despre Romania, mai ales despre nea Nicu despre care avea numai cuvinte de lauda (oare de ce nu ma mir?). Dupa un timp chiar m-am plictisit si, mai mult sau mai putin direct, i-am zis ca nu “gustam” comunismul la acea vreme ( gustam altceva, la sanul mamei)
Asadar, asta este Romania in ochii strainilor. Buna sau rea ea e tara noastra si ne mandrim cu ea. ( injuraturile voastre la aceasta afirmatie sunt bine-venite pe blog de fata sau pe adresa personala, oferita bineinteles la cerere).
Acestea fiind spuse, va las cu proprietarul de drept al acestui superb blog „Just Cata”.
Cata, ai legatura!
